Prefectul Harghitei, Petres Sandor, afirmă că nu a apărut niciun element de risc în plus la Salina Praid, din măsurătorile și constatările făcute joi dimineață, iar apariția unor zone de surpare lentă la planșeul minei vechi scade riscul prăbușirii dintr-o dată a acestuia.

'Constatările din această dimineață sunt următoarele: fenomenele care se întâmplă în zona afectată nu sunt de natură să crească riscul pe care l-am identificat deja și pentru care ne-am pregătit. Ba, mai mult, faptul că aceste fenomene se întâmplă, înseamnă că scade riscul prăbușirii dintr-o dată a întregii zone. Cu cât o să avem puncte în care se întâmplă o prăbușire lentă, cu atât mai mult o să fim siguri că nu se duce totul dintr-o dată în jos. Și țin încă o dată să subliniez că noi am lucrat pe scenariul că se duce totul dintr-o dată. Și pentru asta ne-am pregătit (...) și pentru asta am evacuat zona care ar fi putut să fie afectată. Aceste măsuri rămân în vigoare. În mod sigur în această săptămână nu o să discutăm despre revocarea acestor măsuri, dar foarte probabil ele vor rămâne în vigoare și pe perioada care urmează. Aceste decizii se iau zilnic, după analiza celor întâmplate în ultimele 24 de ore', a declarat, joi, la Praid, prefectul Petres Sandor.

Acesta a punctat că sunt urmărite toate datele și, din toate măsurătorile posibile, 'nu a apărut niciun element de risc în plus' care să impună măsuri suplimentare față de cele luate deja.

La rândul său, directorul general Salrom, Constantin Dan Dobrea, a declarat că fenomenele de surpare, în continuă dinamică, se produc în zona minei vechi, care nu mai este exploatată de 40 ani și că tavanul acesteia se va prăbuși, ideal fiind ca acest lucru să se întâmple lent.

'Aceste fenomene de sufoziune care au apărut și sunt în continuă dinamică și apar în continuare, sunt în zona minei vechi. Mina veche (...) nu a mai fost exploatată de 40 de ani. Într-adevăr, infiltrațiile de apă pe acolo au apărut în momentul viiturilor. Tavanul acestei mine vechi se va prăbuși. Ideal este să se prăbușească treptat, așa cum se întâmplă în acest moment, în aceste sufoziuni care apar zilnic. Una, două, trei în plus, se măresc diametrele celorlalte. Atât timp cât această prăbușire lentă a tavanului se petrece, riscurile (...) se diminuează la fiecare oră, ca să spun așa. Mina nouă este în partea cealaltă, nu are nici o legătură', a explicat directorul Salrom.

Constantin Dan Dobrea a mai spus că experții veniți la fața locului analizează soluții legate de evacuarea apei sărate din mina nouă și mina turistică, precum și ce se va întâmpla cu această saramură.

'O parte din experții veniți, atât cei români cât și cei străini, caută soluții în acest moment. Cei specialiști în mecanica rocilor, în geologie caută soluțiile de scoatere a saramurii din zona minei Telegdy, orizontului Telegdy și a minei turistice, pentru a le readuce în circuit, atât în cel de exploatare sare, cât și în circuitul turistic. Nu știu cât va dura. Probabil că un proces de lungă durată, dar facem tot ceea ce este posibil pentru a ajunge la acest rezultat', a spus Dobrea.

Întrebat dacă există probleme de stabilitate în cazul minei noi și a celei turistice, acesta a arătat că nu sunt probleme de stabilitate la suprafață.

'Nu vorbim de probleme de stabilitate la suprafață. În acest moment, apa acționează ca un tampon. Având în vedere că e până la tavanul minelor, dar ea acționează ca un tampon. (...) Încercăm să ne dăm seama dacă și cât a fost afectată stabilitatea galeriilor din mine. Vorbim de mina nouă și mina turistică. Și în momentul în care vom scoate saramura, în ce ritm ar trebui a fi scoasă, în așa fel încât să nu afectăm noi mai mult, printr-un proces accelerat, acest fenomen care ar putea afecta stabilitatea. Deci, se lucrează pe două paliere. Încercăm să găsim soluții', a afirmat directorul Salrom.

Întrebat dacă există posibilitatea ca mina turistică să nu mai fie redeschisă, acesta a spus că există șanse ca mina turistică și mina Telegdy să fie salvate, dar nu poate preciza cât de mari sunt aceste șanse, totul depinzând de evoluția zilnică a fenomenelor. AGERPRES/ (A - redactor: Gina Ștefan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)