Șefii Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului General au cerut liderilor coaliției de guvernare organizarea 'de urgență' a unei întâlni pe tema proiectelor privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților.

Potrivit unui comunicat al CSM transmis, miercuri, AGERPRES, în contextul creat de promovarea propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, înregistrată la Camera Deputaților, judecătorul Elena Costache, președintele CSM, împreună cu judecătorul Corina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Alex Florența, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresează liderilor coaliției de guvernare, în calitate de inițiatori ai acestei propuneri legislative, solicitarea de a organiza 'de urgență', în cursul zilei de joi, o întâlnire cu reprezentanți ai CSM, ÎCCJ și PÎCCJ.

Marți a fost depus la Parlament un proiect de lege privind pensiile magistraților, inițiat de liderii coaliției de guvernare - Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian.

Actul normativ propus prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani.

'Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani. Această vârstă de pensionare crește conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege', stipulează proiectul.

Se prevede să se atingă eșalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistrați în 2045.

Conform proiectului, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Potrivit Anexei 3 la proiect, din 2026 până în 2029, vârsta standard de pensionare pentru magistrați crește anual cu șase luni, iar în 2029 aceasta ajunge la 49 de ani și șase luni. Din 2029, vârsta standard de pensionare crește anual cu un an, iar în 2045 magistrații se vor pensiona doar dacă au vârsta de 65 de ani. În toată perioada, vechimea în specialitate rămâne de 25 de ani.

Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul Parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării (...), în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, mai propune proiectul.

Conform expunerii de motive, Planul Național de Redresare și Reziliență prevede că pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al contributivității, cât și al justiției sociale.

'În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiție, sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echității, principiu fundamental al reformei, așa cum este ea descrisă în PNRR. Astfel, se realizează o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65%, aceeași pentru toți beneficiarii de pensii de serviciu, dar și accelerarea creșterii vârstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane', au explicat inițiatorii. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)