Curtea Constituţională a Românei a stabilit, joi, că dispoziţiile din lege care obligă expropriatul la redobândirea imobilului care nu mai este afectat de lucrarea de interes public, dar şi restituirea sumelor primite drept despăgubire încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice şi îl poate pune în imposibilitatea de a răspunde cerinţelor legislative.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, joi, AGERPRES, judecătorii constituţionali au admis excepţia ridicată direct de Avocatul Poporului şi au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 11 alin.(6) ind. 1, (6) ind. 3 şi art.(6) ind.8-(6) ind.10 din Legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare.

"În esenţă, Curtea a reţinut că transferul dreptului de proprietate din patrimoniul expropriatorului în cel al expropriatului, în cazul renunţării expropriatorului la unele imobile afectate iniţial de lucrarea de interes public, şi care se produce de drept, la data emiterii deciziei de restituire de către expropriator, în mod unilateral, şi care impune în situaţia încasărilor despăgubirilor inclusiv obligaţia de restituire a sumelor plătite, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice şi dreptul de proprietate privată întrucât echivalează cu o expropriere sui generis, în lipsa unei cauze de utilitate publică şi fără îndeplinirea acordul părţilor, sau, în lipsa acestui acord, fără pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să valideze îndeplinirea condiţiilor legale ale acestei operaţiuni juridice", se precizează în comunicat.

Curtea a mai constatat că obligaţia expropriatului de redobândire a imobilului care nu mai este afectat de lucrarea de interes public naţional, regional, judeţean, interjudeţean sau local, precum şi de restituire a sumelor primite cu titlu de despăgubire poate pune destinatarii normelor legale criticate în imposibilitatea de a răspunde noilor cerinţe legislative, în situaţia în care au valorificat deja sumele primite cu titlu de despăgubire, cu consecinţa naşterii unor drepturi patrimoniale ale expropriatorilor.

"În concluzie, normele criticate încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice reglementat de art. 1 alin.(5), introduce insecuritate în circuitul civil şi lasă la dispoziţia unilaterală a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale naşterea unui raport juridic civil, cu consecinţe directe asupra patrimoniului unei persoanei fizice sau juridice, fiind afectate si dispoziţiile cuprinse în art.44 alin.(1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată", explică CCR. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)