Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să dezbată, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea acvaculturii.

Obiecţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la începutul lunii iulie, fiind a doua oară când şeful statului atacă legea la CCR.

Potrivit sesizării, actul normativ creează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, când aceste activităţi se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicţia naţională a ţării. Şeful statului precizează că legea a fost iniţiată cu scopul instituirii unui cadru legal unitar cu privire la activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute în acvacultură în scopul asigurării competitivităţii acestei activităţi.

În 2022, după ce Senatul a adoptat actul normativ tacit, iar apoi Camera a adus modificări şi completări, şeful statului a sesizat CCR invocând mai multe argumente, între care nesocotirea principiului bicameralismului. Curtea a admis în parte sesizarea. Ulterior, Parlamentul a operat o serie de modificări şi completări.

"Cu toate acestea, legea conţine dispoziţii ce contravin unor norme şi principii constituţionale privind depăşirea limitelor reexaminării prin introducerea unor noi norme fără legătură cu decizia Curţii sau cu obiectul de reglementare al legii, dar şi dispoziţii care, prin noul lor conţinut normativ încalcă norme şi principii constituţionale precum cele prevăzute de art. 1 alin. (3), (5), art. 44, art. 102, art. 136, art. 147 alin. (2) şi (4). Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în situaţia de faţă, considerăm că, în forma legii transmise la promulgare, persistă unele vicii de neconstituţionalitate cu privire la aceleaşi dispoziţii legale ca urmare a reexaminării în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie, respectiv au survenit noi vicii de neconstituţionalitate în urma modificărilor operate de Parlament la aceleaşi texte de lege, cu prilejul reexaminării acestora", se precizează în sesizare.

Preşedintele subliniază că introducerea unui nou articol în cuprinsul legii referitor la posibilitatea de a amplasa instalaţii de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafaţa amenajării piscicole concesionate, arendate sau închiriate fără a fi nevoie de autorizaţie de construire, cu acordul administratorului, reprezintă o normă ce depăşeşte limitele reexaminării.

Potrivit Legii acvaculturii, în forma sa iniţială adoptată de Parlament, "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie şi se obligă să menţină activitatea de acvacultură".

În acest context, preşedintele Iohannis a evidenţiat "inexistenţa unor garanţii suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului, lipsa unor criterii minimale şi a unui mecanism de stabilire a preţului, pentru ca operaţiunile să se desfăşoare cu reflectarea valorii reale a bunurilor proprietate a statului".

Deşi noua normă stabileşte o posibilitate de vânzare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi nu o vânzare obligatorie atunci când proprietarii de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intenţie, redactarea normei "ridică o serie de probleme de neconstituţionalitate din perspectiva corelării cu dreptul comun în materie, a garanţiilor privind dreptul de proprietate privată a statului şi a standardelor privind calitatea legii, care decurg din principiul legalităţii", arată şeful statului în sesizare.

În forma dedusă controlului de constituţionalitate, legea instituie un mecanism derogatoriu de la procedura prevăzută de Codul administrativ pentru vânzarea bunurilor proprietate privată a statului pentru o categorie de bunuri reprezentată de "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora", se menţionează în document.

Astfel, preşedintele menţionează că terenurile se vor putea vinde direct, în baza unui studiu de oportunitate realizat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură - ANPA şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie, care fac dovada că au desfăşurat activităţi de acvacultură în ultimii 5 ani şi care se obligă să menţină activitatea de acvacultură pentru minimum 25 de ani. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Preda)