Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit operaţional, de la 1 octombrie, şi în judeţul Bihor, a informat miercuri, în conferinţă de presă, inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Bihor, chestorul Alin Haniş.

Potrivit acestuia, poliţiştii bihoreni au emis, în primele 8 luni ale acestui an, 171 de ordine de protecţie provizorii, 166 au fost confirmate de unităţile de parchet (97%) şi 60 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată, după ce, în aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 1.699 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 806 în mediul urban şi 893 în mediul rural.

"Deşi, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a scăzut cu 2,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 759 la 740 de fapte şi s-a înregistrat o scădere atât a numărului autorilor (744) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (769), numărul mare de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui", a declarat, în conferinţă de presă, chestorul Haniş.

Împreună cu şeful Poliţiei bihorene s-au aflat, în conferinţă de presă, şi şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, Marin Bondar şi şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Ioan Bogdan.

Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcţional, din 1 octombrie, şi în judeţul Bihor, în etapa a treia de implementare a acestuia în ţară, alături de alte judeţe.

Chestorul Haniş a prezentat modul de acţiune şi dispozitivele de supraveghere electronică prin intermediul cărora se poate monitoriza modul de respectare a măsurilor stabilite în cazul emiterii ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie sau ordinului european de protecţie, în cazurile de violenţă domestică, dar şi a altor cazuri de violenţă.

De asemenea, începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică şi în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauţiune şi arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligaţia de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.

Astfel, pentru punerea în aplicare a prevederilor legale, I.P.J. Bihor a fost dotat cu 200 de kit-uri pentru monitorizarea cazurilor de violenţă, a cazurilor în care s-a dispus măsura arestului la domiciliu, dar şi dispozitive pentru monitorizarea cazurilor în care s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune şi a persoanelor arestate la domiciliu.

Monitorizarea electronică este realizată de personal identificat în acest scop, fiind amenajat, în cadrul Centrului Operaţional al IPJ Bihor, un spaţiu destinat desfăşurării acestor activităţi.

Inspectorul şef a subliniat că utilizarea sistemelor electronice de monitorizare - care nu este non-stop - nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de supraveghere, menită să genereze mai multe genuri de alerte, în cazul nerespectării măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare, precum alerte de depăşire a perimetrului sau de apropiere de frontieră ori de părăsire a imobilului în cazul arestului la domiciliu, inclusiv alerte tehnice.

Monitorizarea este realizată automat, fără intervenţie umană şi exclusiv pe teritoriul României. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli şi proceduri de monitorizare, alertare şi intervenţie, prin partajarea informaţiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.

"Principiul de intervenţie la alertă este cel mai apropiat poliţist, jandarm, poliţist de frontieră şi chiar poliţist local de locul alertei. Cine are aceste dispozitive poate să părăsească ţara doar cu aprobarea instanţei. În cazul în care nu sunt folosite de cei care sunt obligaţi s-o facă, sunt şi contravenţii şi infracţiuni. Avem acoperire pe toate reţelele de telefonie mobilă", a precizat Haniş.

Şeful Jandarmilor bihoreni a detaliat modul de acţiune la faţa locului. "La semnalul de alertă în dispeceratul poliţiei, cel mai apropiat echipaj intervine, la faţa locului se verifică confirmarea respectivei alerte, se întocmeşte un proces verbal faţă de ceea ce găsesc la faţa locului, aşteaptă echipajul de poliţie, căruia i se predă procesul verbal. Victima poate fi condusă la sediul poliţiei şi să se ia alte măsuri; dacă victima nu doreşte acest lucru se menţionează în proces verbal. Şi se dispun alte măsuri pe timpul intervenţiei, precum imobilizarea agresorului sau altele, specifice pentru fiecare alertă în parte", a precizat Bogdan.

Şeful ITPF Oradea, Marin Bondar a precizat că, până acum, nu au fost identificate asemenea cazuri la frontieră, de persoane care să fie monitorizate electronic.

Poliţiştii bihoreni au demontat totuşi câteva brăţări, a adăugat chestorul Haniş, în urma anunţării unor persoane din alte judeţe. "Demontarea dispozitivului se face tot prin dispoziţia celui care a aprobat montarea, respectiv a instanţei de judecată," a subliniat Haniş. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)