Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificarea articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar.

Actul normativ, trimis pe 19 iulie la CCR, introduce în categoria construcţiilor pentru care comisia judeţeană de fond funciar va putea emite, la cerere, titluri de proprietate a construcţiilor edificate şi de fostele întreprinderi agricole de stat, de fostele societăţi comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora, de fostele staţiuni de maşini agricole, precum şi a celor edificate de fostele cooperative meşteşugăreşti.

Şeful statului a transmis că, în cazul legii criticate, este încălcat principiul bicameralismului. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Senat, prima Cameră sesizată, pe 18 septembrie 2023, iar, ulterior, în procedura de la Camera Deputaţilor, cameră decizională, au fost incluse noi amendamente, care implică stabilirea unei noi condiţii pentru toţi solicitanţii, a precizat el.

"O astfel de intervenţie legislativă, având în vedere amploarea sa, sfera titularilor, sfera entităţilor care au edificat construcţiile, momentul la care intervine pune în discuţie atât respectarea principiului bicameralismului, cât şi securitatea raporturilor juridice, constituind modificări majore faţă de intenţia iniţiatorilor", a explicat Klaus Iohannis.

În opinia sa, este afectat, totodată, regimul constituţional al proprietăţii publice. "În ceea ce priveşte terenurile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, dispoziţiile art. 136 alin. (4) din Constituţie stabilesc că: 'Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică'", se evidenţiază în sesizare.

"Apreciem că transferul unui bun din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale în patrimoniul unei alte entităţi nu s-ar putea realiza decât prin prealabile operaţiuni de trecere a respectivului teren din domeniul public în domeniul privat şi, ulterior, de transfer al acestuia. Operaţiunile pot fi realizate prin hotărâre a Consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, cu respectarea principiului autonomiei locale", a indicat şeful statului.

El a adăugat că, în contextul legii criticate, se vor emite, la cerere, de către Comisiile judeţene de fond funciar titluri de proprietate proprietarilor actuali ai construcţiilor, fără a se ţine cont de manifestarea de voinţă a organelor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale de la caz la caz, aspect ce contravine nu doar articolului 136, ci şi articolului 120 din Legea fundamentală.

Potrivit preşedintelui, legea afectează regimul constituţional al proprietăţii private, în condiţiile în care actualul cadru normativ nu conţine dispoziţii privind transmiterea cu titlu gratuit a terenurilor aflate în domeniul privat al statului, rămânând un aspect ce se încadrează în ansamblul garanţiilor prevăzute de Constituţie şi de legislaţia organică din domeniu.

"În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a recunoscut competenţa exclusivă a Parlamentului, ca organ reprezentativ, de a stabili transmiterea cu titlu gratuit a unor terenuri aflate în domeniul privat al statului către terţi, luând în considerare satisfacerea unor obiective de interes pentru dezvoltarea unui segment economic din societate, însă numai sub condiţia reglementării unor garanţii adecvate", a amintit Iohannis.

El a evocat lipsa de claritate a sferei entităţilor pentru care se aplică noua soluţie legislativă, nereglementarea distinctă a situaţiei juridice a terenurilor, confuzia cu privire la suprafeţele solicitate, nedelimitarea acestora, necorelarea cu dispoziţiile aflate în vigoare în materie de patrimoniu al fostelor entităţi cooperatiste şi absenţa oricăror norme privind situaţiile în curs.

Conform şefului statului, aceste aspecte sunt de natură să genereze atât un tratament "diferenţiat" pentru persoanele îndreptăţite la recunoaşterea unui drept de proprietate, contrar articolului 16 din Constituţie, cât şi să pună în discuţie securitatea raporturilor juridice, contrar articolului 1 alineatul 5 din Legea fundamentale. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Preda)