O instanţă de apel din Malta a respins cererea autorităţilor române de extrădare a lui Paul-Philippe al României, care are de executat o condamnare de trei ani şi patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a transmis, luni, că această decizie este "revoltătoare", deoarece se încalcă o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE.

"O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia - cadru JAI în materie de predare şi la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Braşov. Decizia instanţei malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României. (...) În cazul lui Paul-Philippe al României instanţa de fond din Malta decisese în favoarea statului român, dar instanţa de apel a respins predarea fugarului către România. Există o procedură în faţa instanţei constituţionale din Malta pe care o vom urmări în continuare. Reamintesc, Curtea de Apel Braşov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu", a afirmat Gorghiu, într-un comunicat de presă remis AGERPRES.

Potrivit ministrului, instanţa malteză a apreciat că, în cazul executării Mandatului European de Arestare împotriva lui Paul-Philippe al României, există riscul real ca el să fie supus unei încălcări a articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE şi a articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Cu alte cuvinte, se invocă condiţiile de detenţie din România.

Pe această bază, instanţa malteză a refuzat executarea Mandatului European de Arestare.

Alina Gorghiu a anunţat că va propune o reacţie la nivel diplomatic din partea Guvernului.

"Voi propune premierului României ca Guvernul să reacţioneze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE. Şi în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanţiile solicitate privitoare la condiţiile din penitenciare. CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecţie a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii şi din Cartă. România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri, numai în ultimul an, garanţii că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii. Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaţilor, de informaţiile incorecte despre România prezentate instanţelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în ţară, indiferent de notorietatea cazurilor. Anul trecut peste 800 de fugari au fost aduşi în România, iar anul acesta numărul este de peste 400", a indicat Alina Gorghiu.

În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Paul al României la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.

El a fugit din România înainte de pronunţarea sentinţei, stabilindu-se în Franţa. În iunie 2022, el a fost prins la Paris, dar o Curte de Apel a refuzat să îl extrădeze, pe motiv că există un "risc real" ca drepturile lui fundamentale să-i fie încălcate în ţara noastră.

La sfârşitul lunii aprilie 2024, Paul al României s-a deplasat în Malta, unde a fost reţinut de autorităţile din insulă, în urma informaţiilor transmise de poliţiştii români.

În luna iulie 2024, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că justiţia din Franţa nu a procedat "corect" în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe al României, iar autorităţile române sperau că instanţele din Malta vor ţine seama de această decizie. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)