Un număr de 15 persoane au fost plasate sub control judiciar de către DIICOT, fiind acuzate că fac parte dintr-o vastă reţea de contrabandă, care a adus în ultimii trei ani din Turcia mărfuri contrafăcute, ascunse în autocare care aveau amenajate compartimente speciale.

În acest caz, anchetatorii au efectuat 22 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Argeş, Dolj, Ilfov şi Mehedinţi, fiind identificate şi ridicate sume de bani (peste 55.000 euro, 11.500 dolari), bijuterii din aur, înscrisuri.

De asemenea, au fost efectuate depistări în trafic, fiind ridicate articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, parfumuri (majoritatea inscripţionate cu însemnele unor mărci de renume şi care prezentau suspiciuni de contrafacere), diverse materiale textile, bijuterii din aur şi argint, bunuri sustrase de la vămuire, pentru care nu au existat documente de provenienţă şi care ar fi trebuit plasate sub un regim vamal.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituirea unui grup infracţional organizat, contrabandă, punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare şi spălare a banilor.

Conform unui comunicat al DIICOT, începând cu anul 2021, pe teritoriul României s-au constituit mai multe grupări de criminalitate organizată transfrontalieră, cu arie de acţiune şi componenţă internaţională, specializate în activităţi de transport pe teritoriul României a unor importante cantităţi de mărfuri, majoritatea susceptibile a fi contrafăcute, pentru care nu existau documente de provenienţă şi care ar fi trebuit plasate sub un regim vamal.

Acestea erau aduse din Turcia şi introduse în ţară prin sustragerea de la controlul vamal, în scopul obţinerii unor importante sume de bani din valorificarea lor "la negru".

Astfel, 18 inculpaţi şi opt suspecţi, membri a trei grupuri infracţionale organizate, au efectuat transporturi de mărfuri către diverşi clienţi de pe teritoriul ţării, utilizând autocare de transport persoane.

Bunurile, în mare parte contrafăcute, aveau la bază comenzi anticipate de la clienţi din România ori achiziţii directe şi erau aduse în colete la punctul de lucru al firmei de transport persoane, unde erau predate responsabilului de la firmă. După întocmirea listelor cu localităţile de destinaţie din România, codul sau denumirea beneficiarului, cantitatea şi contravaloarea de încasat, mărfurile erau predate şoferilor.

Înainte de plecarea în cursă, mărfurile/bunurile erau introduse în cala de bagaje a autocarelor sau în "zule" (ascunzători special amenajate) şi transportate în România, prin sustragere de la controlul vamal (nedeclarare). În momentul apropierii de destinaţie, beneficiarii reali ai mărfurilor erau contactaţi telefonic şi, după sosirea în autogară, marfa este distribuită într-un timp foarte scurt.

De asemenea, în fiecare autocar de transport persoane, pe lângă responsabilul de maşină şi şoferi, exista o persoană (denumită "joker") care, în cazul depistării de către organele de poliţie/control, prelua răspunderea pentru bunurile din autocar.

După introducerea în ţară, mărfurile erau puse în liberă circulaţie şi valorificate "la negru", atât în centre comerciale, cât şi prin intermediul mai multor site-uri. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)