Curtea Constituţională a României dezbate, marţi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură OUG privind organizarea alegerilor din 9 iunie.

Este vorba despre OUG 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.

Judecătorii de la Instanţa supremă au admis în luna martie o cerere depusă de reprezentanţii Partidului Reînnoim Proiectul European în România - REPER privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG 21/2024, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare.

Pe 16 martie, la constituirea Biroului Electoral Central, au fost respinse cererile REPER şi PMP de a avea câte un reprezentant în BEC, fiind invocate prevederile ordonanţei de comasare a alegerilor.

REPER a deschis un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care a atacat procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, însă contestaţia a fost respinsă de judecători.

Pe de altă parte, magistraţii au admis o cerere a REPER de sesizare a CCR în legătură cu ordonanţa de comasare a alegerilor.

"Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de petentul Partidul Reînnoim Proiectul European în România - REPER. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG 21/2024, în ansamblul său. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 19 martie 2024", se arată în hotărârea instanţei.

Ordonanţa de urgenţă 21/2024, publicată pe 8 martie, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare, prevede la art. 2 lit. c) că din BEC fac parte membrii propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020.

De asemenea, art. 2, lit.d) prevede că din BEC vor face parte membrii propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

Conform unor adrese ale Senatului şi Camerei Deputaţilor transmise la BEC de Autoritatea Electorală Permanentă, partidele politice care au avut grup parlamentar propriu şi care pot desemna reprezentanţi în BEC sunt: PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR.

De asemenea, partidele care au obţinut mandate la alegerile europarlamentare din 2019 sunt: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Pro România şi PMP.

REPER a trimis pe 15 martie o adresă la BEC în care solicita înregistrarea lui Tiberiu Ionuţ Petrescu ca reprezentant al său în Biroul Electoral Central. Cererea a fost respinsă pe motiv că REPER nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.

REPER are în prezent cinci europarlamentari, însă ei au fost aleşi în anul 2019 pe lista alianţei USR-PLUS. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dãdârlat)