Situaţia juridică a terenurilor de aproximativ 11 hectare pe care se va construi Cartierul de Justiţie a fost clarificată, a anunţat, miercuri, senatorul PSD Robert Cazanciuc, care a menţionat că pentru acest proiect au fost necesare până în prezent patru legi, patru Hotărâri de Guvern şi trei memorandumuri.

"Nu mai există cale de întors în momentul de faţă. Trebuie doar foarte multă consecvenţă. Pentru Parlamentul European s-a lucrat 15 ani. (...) Construcţia în sine durează cel mai puţin, cel mai mult durează pregătirea proiectului. Nu vă daţi seama ce nebunie juridică a fost cu acest proiect Cartierul Justiţiei - 11 hectare, dintre care două treimi deţinute de stat şi restul de Primăria Capitalei şi de proprietari privaţi. Un şvaiţer, pur şi simplu! A trebuit luat bucată cu bucată, fiecare teren, fiecare proprietar, că era în litigiu cu Primăria, că era în litigiu cu ministerul... Toate aceste lucruri s-au clarificat juridic. (...) Până în prezent, proiectul 'Cartierul de Justiţie' a avut nevoie de patru legi, patru Hotărâri de Guvern şi trei memorandumuri. Se pregătesc încă trei Hotărâri de Guvern", a declarat Cazanciuc, care a moderat conferinţa "Urbanism şi justiţie - provocări practice şi legislative".

El a explicat că proiectul, demarat cu mai mult de zece ani în urmă, a fost gândit ca "o infrastructură care să impună respect şi să dea încredere celor care ajung la Justiţie".

"Nu am gândit acest proiect ca pe unul imobiliar, ci de a aşeza, cu adevărat, Justiţia în mijlocul cetăţii şi de a crea o infrastructură care să impună respect şi să dea încredere celor care ajung la Justiţie, care să responsabilizeze magistraţii. Am pornit de la ideea de a aşeza în acest cartier un principiu al egalităţii de arme, de aceea, în cartier şi Uniunea Barourilor din România va avea un sediu, procurorii vor fi acolo, judecătorii vor fi acolo, şcolile de pregătire, toată lumea. Sper să se creeze un spirit care să ducă la o reformă profundă în Justiţie", a explicat fostul ministru al Justiţiei.

El a amintit că, iniţial, au fost propuse trei amplasamente pentru acest cartier şi a fost aleasă esplanada de lângă Biblioteca Naţională.

"I-am rugat pe arhitecţii de la Şcoala de Arhitectură să gândească un concept de justiţie şi cultură ca să nu ne gândim la ideea de 'a împărţi dreptate pe Pământ' ca o viziune care să ne apese, ci ca un spirit, pur şi simplu. Am zis că această apropiere de cultură, dacă tot avem Tribunalul, Biblioteca şi Opereta în apropiere, cu siguranţă, va ajuta la creşterea încrederii în actul de Justiţie. În cele 11 hectare cât are terenul de pe esplanadă au fost gândite trei funcţiuni: de justiţie - lângă Bibliotecă, de sală de concerte în mijloc şi clădiri de birouri în ultima parte a terenului. La Festivalul Enescu nu vin marile orchestre la Bucureşti pentru că nu au unde să cânte într-o sală cu o acustică corespunzătoare. (...) Ne trebuie o sală de 2.000 de locuri şi acea sală va fi lângă acest complex al Justiţiei şi sunt convins că se va crea un spirit în care oamenii vor veni la Justiţie cu plăcere şi nu speriaţi de o singură clădire care să-i apese. Vrem să facem mai multe clădiri printre care oamenii să circule liber. Sunt mai bine de 10 ani de muncă la acest proiect în care foarte puţină lume a crezut la început", a detaliat Robert Cazanciuc.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, şi-a exprimat speranţa, miercuri, ca studiul de fezabilitate pentru proiectul "Cartierul de Justiţie" să fie finalizat şi să intre, în luna mai, în procedura de avizare, iar în iulie să fie emis proiectul de hotărâre de Guvern aferent. Ea a precizat că valoarea totală estimată a proiectului se ridică la un miliard de euro, sumă care va fi investită treptat. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Citeşte şi:

• Gorghiu: 1 miliard de euro - valoarea estimată a proiectului ''Cartierul de Justiţie''; finalizarea studiului de fezabilitate - luna mai