Un număr de 78 de victime au fost asistate, 18 inculpaţi au fost trimişi în judecată, 26 de traficanţi au fost condamnaţi în cadrul proiectului "Consolidarea răspunsului proactiv al sistemului de justiţie penală la traficul de persoane din România", potrivit raportului International Justice Mission (IJM).

Raportul a fost prezentat marţi de Shawn Kohl, director al Programului European Anti - Trafic, IJM, în cadrul evenimentului organizat de Comisia parlamentară specială pentru combaterea traficului de persoane.

În raportul "Voci pentru Dreptate" se menţionează că în cadrul aceluiaşi proiect 471 de profesionişti au fost instruiţi în combaterea traficului de persoane, în vederea diminuării fenomenului, propunându-se demersuri de îmbunătăţiri legislative şi recomandări precum problema limitelor de pedeapsă, excluderea posibilităţii dispunerii suspendării executării pedepsei sub supraveghere, sau problema aplicării corespunzătoare a normelor din Codul penal privind audierea victimelor.

Shawn Kohl a subliniat cu acest prilej că România are un număr semnificativ de condamnări pentru traficul de persoane, sistemul de justiţie şi asistarea victimelor au fost îmbunătăţite în ultimii ani, însă sunt multe zone din ţara noastră unde se pot face progrese în această direcţie, prin abordarea unor modele internaţionale de bună practică.

"Atunci când există marje de profit mari ce implică un risc redus, fenomenul traficului de persoane creşte (...). România are un număr semnificativ de condamnări pentru traficul de persoane, iar sistemul de justiţie şi asistarea victimelor a fost îmbunătăţit în ultimii ani. Cu toate acestea, există mai multe zone unde România poate face progrese prin adoptarea la o scară mai largă a unor modele de bună practică folosite internaţional, prin eforturi de consolidare a legislaţiei în domeniu şi prin măsuri administrative, iar aceste puncte sunt evidenţiate în raportul nostru. Credem că adoptarea cu succes a recomandărilor din acest document poate produce schimbări sistematice semnificative şi pozitive", a subliniat Shawn Kohl.

El a accentuat importanţa colaborării dintre instituţiile sistemului de justiţie, alte agenţii guvernamentale şi organizaţiile societăţii civile, ca factor esenţial pentru îmbunătăţirea rezultatelor supravieţuitorilor, prevenirea revictimizării, condamnarea infractorilor, creşterea descurajării criminalităţii şi reducerea prevalenţei traficului de persoane.

În intervenţia sa, Florin Manole, preşedintele Comisiei speciale, s-a referit la câteva priorităţi referitoare la furnizare de servicii împotriva traficului de persoane, dar şi la descurajarea traficanţilor şi la înăsprirea pedepselor.

"În scurta noastră existenţă am reuşit să închegăm un proiect legislativ în legătură cu creşterea minimului de pedeapsă şi a maximului de pedeapsă şi care urmăreşte să reducă pedepsele cu suspendare, pentru că este extrem de important să transmitem acest mesaj către societate, acela că traficul de persoane nu este o infracţiune pe care după ce o săvârşeşti să scapi cu uşurinţă sau să iei o sentinţă mică sau o sentinţă cu suspendare. Este extrem de important să descurajăm traficanţii, la fel de important ca sprijinirea şi oferirea de servicii pentru victime.Trăim într-o lume care se transformă rapid şi digitalizarea este ceva ce se simte în toate domeniile şi chiar în activităţile umane. Acesta este şi motivul pentru care sunt invitate aici instituţii precum ANCOM, instituţie relevantă pentru a urmări şi gestiona noile metodele folosite de traficanţi, pentru a ascunde profitul din aceste infracţiuni", a punctat Manole.

Roxana Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a menţionat că fondurile confiscate şi recuperate de la traficanţii de persoane vor fi folosite pentru finanţarea proiectelor nerambursabile, axate pe educaţie juridică, prevenirea criminalităţii şi asistenţa şi protecţia victimelor.

"Începând cu anul 2022, victimele pot obţine compensaţii financiare din partea statului, pentru daunele morale suferite ca urmare a infracţiunii. În plus, Ministerul Justiţiei a pus bazele unui mecanism de vouchere, dedicate victimelor infracţiunilor. În scopul acoperirii nevoilor urgente, victimele pot primi un avans din compensaţie, sub formă de vouchere, în limita unei sume echivalente cu cinci salarii minime brute de bază pe ţară, stabilită pentru anul în care victima a solicitat avansul. Pentru ca acest mecanism să fie funcţional, în anul 2023 a fost înfiinţată o unitate pentru protecţia victimelor, în cadrul Ministerului Justiţiei. Această unitate se asigură de infrastructura noului mecanism, din perspectiva emiterii, distribuirii şi alimentării voucherelor. Pentru anul 2024, Ministerul Justiţiei a încheiat un contract pentru prestarea serviciilor de emitere, alimentare şi distribuire a unui număr de 300 de suporturi electronice. În caz de necesitate, numărul poate fi suplimentat", a transmis Momeu.

Valentin Vătăjelu, consilier de stat, cabinetul prim-ministrului, a precizat că o provocare este creşterea semnificativă a numărului victimelor traficate cu ajutorul noilor tehnologii, precum şi numărul mare de copii, victime ale traficului de persoane.

"Prin operaţionalizarea unui nou mecanism naţional de identificare a cazurilor online şi de blocare a activităţilor infracţionale specifice pe platformele social media, dorim să punem în centrul atenţiei ANCOM, care să utilizeze eficient prevederile noului Digital Services Act, de asemenea, dezvoltarea de aplicaţii specializate în identificarea cazurilor de trafic online. O altă problemă este cea a cazurilor pedepselor cu suspendare, pronunţate împotriva traficanţilor. Aici avem în vedere modificarea cadrului legislativ în materie, cu sprijinul comisiei nou înfiinţate, furnizarea de activităţi de pregătire pentru magistraţi şi utilizarea experienţei individuale a supravieţuitorilor traficului de persoane în planificarea şi derularea activităţilor de instruire a magistraţilor. O altă provocare este cea legată de minori, datele oficiale arată că jumătate din victimele identificate ale traficului de persoane sunt copii. Acţiunile le transpunem în implementarea corespunzătoare a mecanismului naţional de identificare şi referire, instruirea lucrătorilor pentru îmbunătăţirea abilităţilor de intervievare a copiilor, utilizarea tehnologiei pentru identificarea şi combaterea traficului de copii şi a pornografiei infantile şi evaluarea şi preluarea celor mai bune practici internaţionale de protecţie şi asistenţă", a susţinut Vătăjelu.

La evenimentul organizat de IJM şi Comisia parlamentară specială pentru combaterea traficului de persoane au participat, printre alţii, reprezentanţi ai Ambasadei SUA la Bucureşti, oficiali ai structurilor MAI, supravieţuitori ai traficului de persoane. AGERPRES /(A-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO