Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul care modifică Legea privind cooperarea judiciară în materie penală şi Codul de procedură penală pentru a transpune norme ale unor directive europene, printre care cele referitoare la dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale.

S-au înregistrat 251 de voturi "pentru".

Proiectul de lege transpune norme ale Uniunii Europene în cuprinsul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală şi a Codului de procedură penală.

Astfel, actul normativ vizează transpunerea completă a Directivei 2016/800/UE privind garanţiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale şi a Directivei 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum şi dreptul ca o persoană terţă să fie informată în urma privării de libertate şi dreptul de a comunica cu persoane terţe şi cu autorităţi consulare în timpul privării de libertate.

Potrivit actului normativ adoptat, "orice neexercitare a dreptului de a fi asistat de un avocat ales pe parcursul procesului penal trebuie să fie voluntară şi neechivocă şi nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a acestui drept".

"În cazul neexercitării dreptului de a fi asistat de un avocat ales, suspectul sau inculpatul este informat de organele judiciare, într-un limbaj simplu şi accesibil acestuia, cu privire la conţinutul dreptului şi la posibilele consecinţe ale neexercitării acestuia", mai prevede textul nou introdus.

De asemenea, "suspectul sau inculpatul poate să nu îşi exercite dreptul de a fi asistat de un avocat ales". "Neexercitarea acestui drept de către suspect sau inculpat trebuie să fie voluntară şi neechivocă, poate fi adusă la cunoştinţa organului judiciar oral sau în scris şi nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a dreptului de a fi asistat de un avocat ales. Dacă suspectul sau inculpatul nu îşi exercită acest drept de a fi asistat de un avocat, organul judiciar trebuie să îl informeze, într-un limbaj simplu şi accesibil, asupra posibilelor consecinţe", mai stabileşte actul normativ.

Decizia privind neexercitarea acestui drept, caracterul voluntar şi neechivoc al acesteia, precum şi informarea vor fi consemnate în scris de către organul judiciar.

Proiectul mai prevede dreptul persoanei reţinute de a solicita încunoştinţarea unui membru de familie sau terţe persoane despre măsura luată. Atât cererea, cât şi încunoştinţarea se consemnează într-un proces-verbal.

Camera Deputaţilor este for decizional, iar proiectul merge la promulgare. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)