Curtea Constituţională a României ar urma să discute miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind transmiterea unor terenuri Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara.

Sesizarea a fost amânată din data de 13 martie pentru 20 martie.

Actul normativ prevede transmiterea bunurilor imobile - teren cu construcţiile aferente din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara în domeniul privat al statului şi succesiv în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara şi transmiterea unui bun imobil - teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara.

Potrivit şefului statului, "prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea încalcă o serie de norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la adoptarea unor legi cu caracter individual, principiul separaţiei puterilor în stat, rolul constituţional al Parlamentului şi al Guvernului, principiul egalităţii în faţa legii, regimul proprietăţii publice şi garanţiile sale".

Preşedintele susţine că articolul 1 al legii încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, competenţa Guvernului şi regimul proprietăţii publice, prevăzute de Constituţie.

Conform regulii stabilite de Codul administrativ, arată Iohannis, "trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel".

Totodată, în jurisprudenţa sa, CCR a statuat că prin lege se poate realiza un transfer interdomenial numai în situaţia în care prin declaraţia legii un anumit bun este calificat ca fiind obiect exclusiv al domeniului public al statului. Dacă această apartenenţă la domeniul public al statului ar fi fost dată prin declaraţia legii, atunci legiuitorul, în mod formal, putea să modifice respectiva lege. Dacă însă apartenenţa la domeniul public al statului a respectivului bun s-a realizat prin hotărâre a Guvernului, care a identificat uzul sau interesul public, rezultă că o operaţiune inversă poate fi realizată prin hotărâre a Guvernului.

Preşedintele Iohannis evidenţiază că, în situaţia de faţă, bunurile determinate vizate de transferul intradomenial sunt terenuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I", nefiind cuprinse în anexa vreunei legi şi calificate ca obiect exclusiv al proprietăţii publice, prin declaraţia legii.

Într-o astfel de situaţie, transferul acestora trebuie realizat prin acte de reglementare secundară, acte care pot dispune cu privire la încetarea uzului sau interesului public naţional al bunurilor respective, cu o motivare corespunzătoare şi care ar rămâne în sfera actelor administrative supuse controlului judecătoresc, asigurând accesul liber la justiţie al oricărei persoane care se consideră vătămată în drepturile sau interesele sale legitime, explică şeful statului.

El completează că, potrivit articolului 2 din legea criticată, cele 35 de terenuri în suprafaţă totală de 501,4208 ha sunt transferate din domeniul privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara, alături de alte două terenuri aflate în domeniul privat al statului, în suprafaţă de 44,3154 ha, "în vederea realizării obiectivului privind activitatea de învăţământ superior şi dual în domeniul agricol, cercetare, producţie, extensie universitară şi a strategiilor de dezvoltare instituţională".

Obiectivul prevăzut la articolul 2 pentru care universitatea va primi în proprietate aceste terenuri, şi anume "în vederea realizării obiectivului privind activitatea de învăţământ superior şi dual în domeniul agricol, cercetare, producţie, extensie universitară şi a strategiilor de dezvoltare instituţională", este formulat "într-un mod imprecis şi neclar", invocă Iohannis.

În opinia sa, în aceste condiţii, legiuitorul avea obligaţia de a reglementa criterii şi obiective clare de natură să ofere garanţii suficiente cu privire la rezultatele urmărite, cu atât mai mult cu cât nu este prevăzută o contraprestaţie din partea universităţii.

Totodată, atrage atenţia preşedintele, obiectivul respectiv, care ar justifica diminuarea patrimoniului statului cu aproximativ 550 de ha de teren, este unul "formulat într-un mod general şi lipsit de garanţiile necesare şi suficiente pentru realizarea finalităţii prevăzute de lege, de natură să asigure o protecţie adecvată a proprietăţii publice şi private a statului, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

În concluzie, apreciază Iohannis, "doar prin instituirea unor garanţii clare, suficiente pentru realizarea scopului propus de legiuitor, ar fi aduse la îndeplinire obligaţiile constituţionale ale statului".

El adaugă că norma de la articolul 2 din legea criticată este formulată "în mod deficitar, fiind neclar dacă transmiterea terenurilor şi construcţiilor aferente din cele două anexe ale legii se realizează cu titlu gratuit sau cu titlu oneros".

"În ceea ce priveşte terenurile şi construcţiile aferente acestora, acestea nu se regăsesc în nicio altă lege şi nici nu sunt descrise şi identificate în mod clar, în acord cu jurisprudenţa instanţei constituţionale. Din analiza anexelor, se poate observa că doar unele terenuri au menţionate actele prin care s-a constituit un drept de administrare în beneficiul universităţii, iar suprafeţele totale au fost modificate. Astfel, suprafaţa totală de teren vizată din legea criticată a fost majorată de la 416,9667 ha la 501,4208 ha, fiind modificat în mod corespunzător şi conţinutul anexei", punctează şeful statului în sesizare.

Preşedintele cere CCR să admită sesizarea şi să constate că legea este neconstituţională. AGERPRES/(AS - editor: Cătălin Alexandru, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)