Curtea de Apel Bucureşti a dispus marţi amânarea extrădării fraţilor Andrew şi Tristan Tate în Marea Britanie până la soluţionarea dosarului în care au fost trimişi în judecată în România, judecătorii stabilind ca ei să fie puşi în libertate.

Potrivit deciziei instanţei, magistraţii români au fost de acord cu cererea de extrădare, însă au amânat procedura, până la momentul în care dosarul fraţilor Tate din România va fi soluţionat definitiv.

"În temeiul art. 109 alin. 1 raportat la art. 104 alin. 7 şi art. 110 alin. 2 teza 1 din Legea nr. 302/2004, admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Dispune punerea în executare a mandatului de arestare emis la data de 19 ianuarie 2024 de către un înalt judecător teritorial (magistrat-şef) din cadrul Curţii Magistraturii din Westminster (din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), în baza mandatului de arestare din data de 19 ianuarie 2023, emis de Tribunalul Magistraturii din Westminste, pe numele persoanei solicitate Tate Emory Andrew. Dispune amânarea predării persoanei solicitate până la soluţionarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului penal cu numărul 18906/3/2023 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, iar în cazul în care, în respectiva cauză faţă de persoana solicitată se va pronunţa o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen", a stabilit CAB cu referire la Andrew Tate, soluţie care este identică şi în cazul lui Tristan Tate.

Conform deciziei instanţei, judecătorii au emis un mandat de arestare preventivă pe numele lor, dar acesta se va aplica numai după soluţionarea dosarului din România.

Instanţa a mai stabilit ca fraţii Tate să fie puşi imediat în libertate.

"Constată că persoana solicitată înţelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialităţii. Dispune arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autorităţile judiciare britanice pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor care au justificat amânarea predării. Constată că persoana solicitată a fost reţinută pentru o perioadă de 24 de ore începând cu data de 12 martie 2024, ora 4,00, în baza ordonanţei de reţinere nr. 35 din 12 martie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Dispune punerea, de îndată, în libertate, a persoanei solicitate Tate Emory Andrew, de sub puterea ordonanţei de reţinere nr. 35 din 12 martie, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, această dispoziţie executorie urmând a fi comunicată administraţiei locului de deţinere", se mai arată în decizie.

Hotărârea instanţei poate fi contestată.

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, fraţii Tate au declarat că nu doresc să fie extrădaţi din România, pentru că aici este casa lor şi doresc să îşi refacă reputaţia.

Fraţii Tate au fost reţinuţi în noaptea de luni spre marţi, după ce poliţiştii români au pus în aplicare două mandate europene de arestare emise de către autorităţile judiciare din Marea Britanie.

"La data de 11 martie, în jurul orei 23,15, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale, ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale şi poliţişti din Voluntari au pus în aplicare două mandate europene de arestare, emise de către autorităţile judiciare din Marea Britanie, pentru comiterea de infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane pe teritoriul Marii Britanii", a informat marţi dimineaţa IPJ Ilfov.

Conform Sky News, acuzaţiile de agresiune sexuală datează din 2012 până în 2015.

Andrew şi Tristan Tate sunt judecaţi în România, sub control judiciar cu interdicţia de a părăsi ţara, pentru trafic de persoane şi viol, într-un dosar instrumentat de DIICOT.

Fraţii Tate, cu dublă cetăţenie, britanică şi americană, şi două tinere complice (Alexandra-Luana Radu şi Georgiana Manuela Naghel) au fost trimişi în judecată pe 20 iunie 2023, fiind acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contra cost pe site-uri de profil. Din aceste activităţi, inculpaţii ar fi obţinut importante sume de bani.

Infracţiunile reţinute în sarcina lor sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată, viol în formă continuată (două acte materiale), acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, lovire sau alte violenţe şi instigare la această infracţiune. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)