Judecătorii de la Instanţa supremă au dispus, luni, începerea judecăţii pe fond în dosarul în care preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi instigare la delapidare, după ce ar fi primit 22 tone de tablă de la un fost director al Combinatului siderurgic Liberty Galaţi.

Magistraţii au respins, definitiv, contestaţiile depuse de Costel Alexe şi membri ai familiei sale implicaţi în acest caz, fiind menţinută decizia unui alt complet, din iunie 2023, prin care s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală, precum şi a rechizitoriului întocmit de DNA.

Trebuie amintit că, pe parcursul dezbaterilor din camera preliminară, magistraţii au solicitat procurorilor să îndrepte mai multe nereguli din dosar şi să fie refăcut rechizitoriul.

Costel Alexe a fost trimis în judecată de DNA în iunie 2022 pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, alături de fostul director general al combinatului siderurgic Liberty Galaţi Bogdan Grecu, acuzat de dare de mită, delapidare şi participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

În dosar mai sunt judecate şi alte persoane, printre care trei membri ai familiei lui Costel Alexe, respectiv fraţii săi, Mihai şi Florin Alexe, dar şi soţia Raluca Elena Alexe, de care actualul şef al CJ Iaşi ar fi divorţat în anul 2021, imediat după ce a fost pus sub acuzare de DNA, conform presei locale din Iaşi.

Mihai, Florin şi Raluca Elena Alexe sunt acuzaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Conform DNA, la data de 6 aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, ar fi pretins, în mod direct, de la directorul combinatului siderurgic mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă), în schimbul alocării, cu titlu gratuit, către Liberty Galaţi, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi monitorizării măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv, spun anchetatorii, era unul dintre cele 68 neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le desfiinţa cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

"Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor care ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societăţii respective, trimis în judecată în prezenta cauză, se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului", menţionează DNA.

Potrivit presei locale, produsele respective (tablă cutată, şipcă gard, bara rectangulară, tablă pentru pereţi) au fost transportate în localitatea Sculeni, unde familia Alexe deţine un domeniu de mai multe hectare, pe care se află o serie de clădiri.

Ulterior, arată procurorii, pentru a crea o aparenţă de legalitate scoaterii din gestiune şi remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeaşi cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociaţie controlată de fraţii şi soţia lui Alexe.

"În perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, pentru a-şi crea un 'alibi juridic' necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleaşi trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile etc.)", explică DNA. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)