Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a decis să trimită preşedintelui Klaus Iohannis propunerile de numire în funcţii de conducere la DNA şi Parchetul General a procurorilor Mihaiela Moraru-Iorga şi Remus-Iulian Popa, cei doi primind anterior aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Cu privire la propunerile de numire în funcţii de conducere a procurorului Mihaiela Moraru-Iorga şi a procurorului Remus-Iulian Popa, Secţia de procurori a emis avize negative. În aplicarea art. 148, alin. (2) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, miercuri, la sediul Ministerului Justiţiei, s-a desfăşurat un nou interviu cu cei doi candidaţi, în cadrul căruia au fost avute în vedere şi aspectele reţinute în avizele Consiliului Superior al Magistraturii. După finalizarea interviului, au avut loc consultări extinse privind modul în care fiecare dintre candidaţi şi-a susţinut candidatura, în considerarea rolului membrilor comisiei de a o sprijini pe ministra justiţiei în desfăşurarea acestuia. În urma interviului desfăşurat miercuri şi după analiza întregii proceduri de selecţie, ministra justiţiei a decis să continue procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerilor de numire în funcţiile de conducere ale celor doi candidaţi", se precizează într-un comunicat al Ministrului Justiţiei transmis, joi, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, procurorul Mihaiela Moraru-Iorga are o "solidă" experienţă profesională, este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, cu activitate îndelungată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

"Proiectul său de management este compatibil cu viziunea de dezvoltare şi cu liniile de acţiune instituţională ale procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, oferind elemente de instrumentar managerial apte sa asigure atingerea obiectivelor generale asumate şi, în special, consolidarea luptei împotriva corupţiei", se menţionează în comunicat.

În ceea ce-l priveşte pe procurorul Remus-Iulian Popa, MJ arată că este un procuror cu o experienţă "multilaterală" şi recunoscută în mediul profesional din care provine, îmbină complementar pregătirea profesională şi cunoştinţele de management judiciar, conştientizând necesitatea adaptării Secţiei la continua evoluţie a infracţionalităţii, importanţa recuperării produsului infracţional, a digitalizării şi cooperării interinstituţionale.

"Ambii procurori deţin calităţile profesionale şi personale apte să contribuie la eficientizarea activităţii structurilor de parchet pentru a căror conducere au candidat, lucru confirmat şi prin consultarea avută, înainte de trimiterea acestor propuneri, cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi cu procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", spune sursa citată.

În virtutea prerogativelor legale, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a transmis, joi, preşedintelui Klaus Iohannis propunerile de numire a Mihaielei Moraru-Iorga în funcţia de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a lui Remus-Iulian Popa în funcţia de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, informează MJ.

Mihaiela Iorga-Moraru a mai lucrat la DNA în mandatul lui Daniel Morar şi apoi al Laurei Codruţa Kovesi, cu ultima intrând într-un conflict care s-a lăsat cu procese în instanţă.

Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcţia de procuror DNA pe motiv că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.

La rândul ei, Mihaiela Iorga-Moraru şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.

Tot atunci, Mihaiela Iorga-Moraru susţinea că între ea şi Laura Codruţa Kovesi exista o tensiune, determinată 'probabil' de faptul că nu a dat curs 'anumitor solicitări', referindu-se şi la un dosar în care era implicată Elena Udrea.

CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaiela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, însă nu a stat nicio zi acolo, fiind delegată imediat la Parchetul General.

Conflictul dintre cele două a continuat după ce DNA a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.

Ulterior, în noiembrie 2017, Mihaiela Iorga-Moraru a fost pusă sub acuzare de DNA Ploieşti şi trimisă, peste câteva luni, în judecată, pentru că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internaţional şi cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia. Ulterior, rechizitoriul întocmit de DNA Ploieşti a fost anulat de Instanţa supremă.

Apoi, în februarie 2018, Mihaiela Iorga-Moraru a afirmat la o televiziune că Laura Codruţa Kovesi a chemat-o în birou şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier, însă Kovesi a negat că ar fi avut loc o asemenea discuţie.

În iulie 2018, Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce Mihaiela Iorga-Moraru promova la Secţia specială, structură creată pentru a se ocupa exclusiv de infracţiunile săvârşite de magistraţi. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

• Procurorii şefi la Secţia de combatere a corupţiei din DNA şi la Secţia de urmărire penală din PG, numiţi