Curtea Constituţională a României ia în discuţie, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu legea referitoare la regimul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Şeful a trimis marţi Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora.

Actul normativ, care i-a fost transmis preşedintelui pe 14 octombrie în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, precum şi unele măsuri care vizează scoaterea din fondul forestier a terenurilor din zona de sit şi zona de protecţie a Cetăţilor dacice, procedura privind exproprierea unor terenuri aferente ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice care fac parte din Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, respectiv preluarea în domeniul public judeţean a cetăţilor înscrise în inventarul domeniului public naţional.

Preşedintele Iohannis apreciază că, prin modalitatea de reglementare şi prin conţinutul normativ, legea contravine unor norme şi principii constituţionale.

Şeful statului arată că prevederea potrivit căreia "prin derogare de la prevederile art. 35 - art. 37 alin. (1) şi art. 41 din Legea 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile din fondul forestier naţional pe amplasamentul cărora se află zona de sit (zona 1) a Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi zona de protecţie (zona 2) se scot definitiv din fondul forestier naţional, fără plată şi fără compensare", încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie prin lipsa de claritate a normei care nu permite identificarea exactă a obiectului reglementării, respectiv a terenurilor care fac obiectul scoaterii din fondul forestier naţional, fără plată şi fără compensare.

Preşedintele Iohannis arată că, ţinând cont că legea vizează o suprafaţă mai mare de 10 ha, solicitarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional ar fi trebuit aprobată de către Guvern, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii teritoriale de specialitate.

"Competenţa Guvernului în această materie este stabilită fără echivoc, iar eventuala derogare de la unele sau de la toate dispoziţiile procedurale din materia asigurării integrităţii fondului forestier naţional ar fi trebuit să-şi menţină acelaşi caracter general ce caracterizează întreaga procedură instituită prin Codul silvic", spune şeful statului.

Preşedintele Iohannis subliniază că prin folosirea sintagmei "se scot definitiv din fondul forestier naţional", Parlamentul a adoptat un act cu caracter individual, care vizează bunuri determinate, prin raportare la delimitarea zonelor de sit şi de protecţie aferente Cetăţilor dacice.

"În cazul în care Parlamentul îşi arogă competenţa de legiferare, în domeniul rezervat puterii executive, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului în acest caz", adaugă şeful statului.

Preşedintele Iohannis afirmă că în măsura în care se interpretează că scoaterea definitivă din fondul forestier naţional se produce prin efectul legii criticate, iar nu printr-un act administrativ al Guvernului, atunci beneficiarul acestui demers nu poate fi identificat, în absenţa unui solicitant expres prevăzut de textul de lege. Iar pentru ipoteza în care s-ar interpreta că beneficiari ar fi Consiliul Judeţean Hunedoara (pentru terenurile aferente Cetăţilor dacice Sarmisegetusa Regia, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie, Costeşti Cetăţuie şi Băniţa) şi Consiliul Judeţean Alba (pentru terenul aferent Cetăţii Căpâlna), lipsa solicitărilor din partea acestor consilii judeţene pune în discuţie şi încălcarea principiului constituţional al autonomiei locale, instituit de art. 120 din Legea fundamentală.

Şeful statului apreciază că soluţia de scoatere a terenurilor din fondul forestier naţional fără plată şi fără compensare încalcă şi dispoziţiile art. 35 din Constituţie privind protecţia dreptului la un mediu sănătos, respectiv art. 135 alin. (2) lit. e) referitor la obligaţiile statului în domeniul mediului.

Preşedintele Iohannis adaugă faptul că legiuitorul realizează o confuzie între bunuri protejate de regimul juridic al monumentelor istorice, zone declarate ca situri arheologice de interes prioritar, respectiv terenurile aferente acestora, folosindu-le în cuprinsul unor norme cu semnificaţii diferite şi care reglementează operaţiuni juridice diferite.

Şeful statului arată şi că, prin reglementarea neclară a procedurii aplicabile în materie de expropriere cu privire la aceste bunuri, precum şi prin necorelarea cu ansamblul reglementărilor existente, se încalcă prevederi din Constituţie, lipsind titularii dreptului de proprietate asupra unor terenuri aferente ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice care fac parte din Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei de posibilitatea de a identifica regulile aplicabile, afectându-se totodată securitatea raporturilor juridice.

De asemenea, Iohannis arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 48 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă şi, implicit, a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Preşedintele Iohannis menţionează şi că, dată fiind importanţa monumentelor istorice în discuţie, recunoscute ca parte a patrimoniului mondial UNESCO, transferul proprietăţii acestora, prin lege, către unităţi administrativ teritoriale aduce atingere art. 33 din Constituţia României, cât şi obligaţiilor statului român de a adopta măsurile necesare pentru protejarea acestor elemente de patrimoniu cultural universal. El adaugă faptul că preluarea cetăţilor dacice de către consiliile judeţene aduce atingere şi proprietăţii publice a statului, fiind încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie care consacră principiul legalităţii.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)