Andrei Baciu, care şi-a anunţat luni dimineaţa demisia din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a afirmat, după ce a fost audiat la DNA, că are conştiinţa "absolut liniştită" cu privire la toate lucrurile pe care le-a făcut de când s-a întors în România.

"Am dat o declaraţie cu privire la toate aceste evenimente care s-au desfăşurat în toată această perioadă. (...) A fost o chestiune care s-a desfăşurat pe mai mulţi ani, foarte complexă şi am dorit să răspund la absolut orice fel de întrebări în dorinţa de a clarifica orice fel de nelămurire. Eu sper că, din punctul meu de vedere, lucrurile sunt clare, toate întrebările pe care mi le-au adresat (procurorii - n.r.). Am deplină încredere că tot ceea ce am făcut este în conformitate cu legislaţia în vigoare, am avut toată dorinţa de a clarifica orice fel de neclarităţi care ar putea să existe. Am conştiinţa absolut liniştită cu privire la toate lucrurile pe care le-am făcut de când m-am întors în România, de 9 - 10 ani şi, în mod particular, cu tot ceea ce a trebuit să fac în calităţile şi rolurile pe care le-am avut în ultimii patru ani", a susţinut Baciu.

El s-a prezentat, luni, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a fost audiat în dosarul privind achiziţia de vaccinuri împotriva COVID-19, în care prejudiciul ar fi de peste un miliard de euro.

Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştrii al Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă.

Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre, menţionează DNA.

Anchetatorii susţin că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

"În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane", explică procurorii.

Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului. AGERPRES/(A, AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)