Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat, miercuri, după ce Instanţa supremă a contestat "Lega fugarilor" la Curtea Constituţională, că actul normativ a fost adoptat cu "o majoritate covârşitoare" şi că rămâne o lege bună, o lege necesară susţinută de Guvern.

"Susţinem această lege care a fost trecută prin Guvernul României, dezbătută foarte mult timp de specialiştii din Ministerul Justiţiei, votată, dacă nu mă înşel, cu un număr extrem de mare de parlamentari - 230 de deputaţi din 235, o majoritate covârşitoare în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. Vom comunica, aşa cum se întâmplă de obicei procedural, opinia Ministerului Justiţiei de susţinere a acestei legi, pentru că, din punctul nostru de vedere, rămâne o lege bună, o lege necesară susţinută de Guvern, mai ales în contextul în care diverşi condamnaţi pentru fapte variate de corupţie, infracţiuni la adresa vieţii părăsesc ţara cu scopul de a se sustrage justiţiei din România şi a nu executa pedepsele în penitenciarele româneşti. Această lege a arătat şi a fost proactiv semnalul pe care eu ca ministrul, Ministerul Justiţiei, statul român l-a dat că suntem determinaţi să aducem toţi fugarii înapoi în ţară. Aceasta a fost pârghia pe care noi am identificat-o în sensul pedepsirii suplimentare a celor care decid că sunt mai presus de lege", a declarat Alina Gorghiu, la Ministerul Justiţiei.

Ea a a adăugat că este deschisă la sugestii care pot fi de folos în îmbunătăţirea legislaţiei.

"Acesta este felul nostru de a arăta că fugarii pentru noi sunt o prioritate. Dacă există şi alte sugestii pe care magistraţii le au, judecătorii de la Înalta curte, cei din sistem, cei din societatea civilă le au, cred că pot fi de folos în îmbunătăţirea legislaţiei. Credeţi-mă că sunt cel mai deschis om să recepteze aceste mesaje, să le preiau, să le găsim o formă de pus în legislaţie astfel încât să avem un fenomen al fugarilor din ce în ce mai redus. Curtea Constituţională va decide care soluţia pe această lege. Însă, eu cred că suntem obligaţi în continuare să găsim pârghii şi soluţii pentru ca persoanele condamnate să nu mai găsească tot felul de tertipuri de a părăsi teritoriul României şi de a încerca să-şi găsească salvarea în alte jurisdicţii", a spus Ministrul Justiţiei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că Legea 'fugarilor' este neconstituţională în ansamblul său şi a trimis o sesizare în acest sens la Curtea Constituţională a României. Decizia a fost luată marţi, în urma convocării Secţiilor Unite de la Instanţa supremă, cu participarea a 88 de judecători.

În opinia Instanţei supreme, printre drepturile încălcate cetăţenilor prin această lege se află cel la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii", se arată într-un comunicat al Instanţei supreme.

Pe 29 noiembrie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei, potrivit căruia persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.

"Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei", prevede proiectul de lege.

Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să fugă din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)