Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, că a cerut revizuirea deciziei de achitare a inculpaţilor în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.

"În cauza cunoscută generic sub denumirea de 'Dosarul Ursu', în care PÎCCJ - Secţia parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat în cursul zilei de astăzi (miercuri - n.r.) o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaţilor, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 27 iulie", se precizează într-un comunicat al PICCJ transmis AGERPRES.

În cuprinsul cererii de revizuire, menţionează sursa citată, procurorii Secţiei judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei privind pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.

"În mod concret, pe 19 septembrie, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înscrisuri conţinând date şi informaţii, însoţite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante şi necesare înţelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, acestea fiind completate pe 26 octombrie cu o serie de noi documente", spune Parchetul.

Totodată, în vederea documentării imparţiale şi competente a realităţilor regimului comunist, cu precădere în ceea ce priveşte funcţionarea aparatului de represiune a acestuia, dar şi a celorlalte instituţii ale regimului, PÎCCJ menţionează că a solicitat acordarea sprijinului ştiinţific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga", precum şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în calitatea sa de agenţie guvernamentală specializată în investigarea crimelor comunismului.

Astfel, PICCJ precizează că la data de 20 octombrie a fost înaintat Materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", însoţit de un material sintetic referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.

"Aşa cum se evidenţiază în cererea de revizuire, faptele şi împrejurările noi relevante din aceste materiale susţin o cu totul altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţă şi se circumscriu adevărului istoric, care a stabilit că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate şi regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilităţii sale şi disimulând represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliţie, ca paravan al acţiunilor de poliţie politică", explică Parchetul General.

Prin urmare, prin raportare la documentele menţionate, procurorii au apreciat că rezultă date şi împrejurări noi care nu au fost avute în vedere la soluţionarea cauzei şi care pot conduce la o soluţie diametral opusă celei pronunţate, solicitând Curţii de Apel Bucureşti admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii atacate şi, rejudecând, condamnarea a doi dintre inculpaţi şi încetarea procesului penal faţă de cel de-al treilea (decedat în timpul judecăţii) pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase, arată PICCJ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, pe 27 iulie, achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase.

Instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori şi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)