Curtea Constituţională a Românie (CCR) precizează, marţi, că rolul asistentului judecătorului este acela de a-l sprijini pe judecător în realizarea competenţelor sale, nu de a-l înlocui pe acesta.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, în şedinţa de marţi, judecătorii constituţionali, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu majoritate de voturi, au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 56 de deputaţi (42 de la Uniunea Salvaţi România şi 14 neafiliaţi) şi a constatat că Legea privind statutul asistentului judecătorului este constituţională în raport cu criticile formulate.

"În esenţă, Curtea a reţinut că rolul asistentului judecătorului este acela de a-l sprijini pe judecător în realizarea competenţelor sale şi nu de a-l înlocui pe acesta. Astfel, indiferent de sarcinile atribuite, asistentul lucrează sub îndrumarea judecătorului, fiind supervizat de către acesta, judecătorului revenindu-i responsabilitatea deplină în luarea deciziei. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată respectă întru totul exigenţele constituţionale ce decurg din dispoziţiile art.1 alin.(3)-(5), ale art.21, ale art.124 şi art.126 din Legea fundamentală, raportat şi la prevederile art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", se arată în comunicat.

Forţa Dreptei susţinea într-un comunicat transmis AGERPRES că propunerea legislativă adoptată de Parlament introduce în mecanismul de înfăptuire a justiţiei o poziţie asimilată în mod impropriu statutului de magistrat, care nu este prevăzută de Constituţie, dar care are influenţă asupra hotărârilor pe care judecătorul ar urma să le adopte.

"Statutul asistentului judecătorului este unul definit în termeni vagi, ambigui şi interpretabili atât în ceea ce priveşte atribuţiile acestuia, dar şi în raport cu regimul incompatibilităţilor şi conflictelor de interese", susţineau reprezentanţii Forţa Dreptei.

Aceştia mai spuneau că este "neclară" limita până la care judecătorul poate delega din sarcinile sale către asistent în ceea ce priveşte redactarea proiectelor hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile în care atributul exclusiv al deciziei trebuie să aparţină judecătorului sau completului de judecată.

"Legea criticată este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie deoarece încalcă principiul securităţii juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, încalcă principiul liberului acces la justiţie, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul înfăptuirii justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, de către judecători independenţi, care se supun numai legii", mai susţineau reprezentanţii Forţa Dreptei. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)