Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Oradea, că o lege separată ar putea stopa fenomenul litigios prin care magistraţii cer drepturi salariale.

Gorghiu a subliniat că având acest T-zero dintr-o lege nouă "nu te mai poţi raporta la prevederi legislative care au constituit temei de atac pentru magistraţi de-a lungul timpului".

"Singurul lucru care ar putea stopa pe viitor fenomenul litigios, şi aici s-a exprimat opinia că ar fi o salarizare specială în mod greşit, este cel al unei legi separate. De ce? Având acest T-zero într-o lege nouă nu te mai poţi raporta la prevederi legislative care au constituit temei de atac pentru magistraţi de-a lungul timpului. Poate nu este o soluţie perfectă, poate nu este cea mai bună. De aceea am lansat provocarea tuturor specialiştilor în domeniul muncii, în domeniul dreptului, absolut tuturor colegilor care au disponibilitatea de identificare a unei soluţii care nu s-a găsit de 20 de ani să vină cu propuneri. Este, în opinia multora cu care am discutat, singura manieră în care putem avea acel T-zero. Noi nu am discutat de cuantum, am discutat despre maniera în care putem să blocăm aceste atacuri permanente, în cascadă în instanţă, demarate de colegii magistraţi", a afirmat Gorghiu.

Ministrul Justiţiei a adăugat că pe litigii de muncă, drepturi salariale conexe etc. numărul dosarelor din partea magistraţilor, conform informaţiilor publice furnizate de CSM, sunt sub 4% din numărul total în instanţă pe acest subiect.

"Legea salarizării în domeniul bugetar este proiectată ca jalon PNRR, după cum ştiţi, însă se pare că se va face o discuţie pe termen mai lung cu privire la ea. E posibil să fie elaborată şi adoptată în 2025 sau în 2024. Nu ştiu când va fi discutată de Ministerul Muncii. Ca atare, va trebui, în măsura în care suntem dispuşi, să identificăm aceste soluţii", a mai spus ministrul Gorghiu.

Ea a subliniat situaţia persistă de 20 de ani, are multiple cauze, dar "nu ne ajută cu nimic să luăm din spate 20 de ani de litigii şi nici să identificăm vinovaţii de-a lungul celor 20 de ani".

"Însă, proactiv, ca urmare a acestei situaţii, am ajuns la concluzia că va trebui să facem ceva. Gândiţi-vă că sunt ministru de puţin peste patru luni şi constaţi că există o situaţie, şi anume un fenomen litigios, care înseamnă o sumă mare de bani care impactează bugetul statului. Şi atunci, împreună cu experţii din minister, împreună cu colegii din Guvern, împreună cu cei care conduc sistemul judiciar, am luat în analiză fiecare caz în parte", a precizat ministrul Justiţiei.

Gorghiu a vorbit despre analizele făcute şi despre variantele luate în calcul.

"În primul rând, s-a discutat despre posibilul conflict juridic de natură constituţională pe care Guvernul să-l declare cu sistemul judiciar. Numai că, ştiţi foarte bine, acest conflict nu stopează nici fenomenul litigios şi nici nu desfiinţează hotărârile din spate. Deci, porniţi de la premisa că orice discutăm şi orice soluţie identificăm, acele hotărâri judecătoreşti trebuie să fie puse în aplicare, că se eşalonează, aşa cum s-a întâmplat până acum cu multe dintre ele, asta este altă discuţie, dar că la un moment dat statul român este obligat să le plătească, asta nu mai intră în discuţie. Un al doilea scenariu a fost acela al posibilei atacări a diverselor ordine în contencios administrativ. Aici, Ministerul Finanţelor este titular al posibilei acţiuni", a mai spus Alina Gorghiu.

Ministrul Justiţiei a efectuat, vineri, o vizită de lucru în judeţul Bihor la instituţiile din subordinea Ministerului Justiţiei şi a susţinut o conferinţă de presă la sediul Prefecturii Bihor. AGERPRES / (A - autor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)