Decanul Baroului Bucureşti, Ion Dragne, a afirmat, miercuri, într-o declaraţie pentru AGERPRES, că nu trebuie să se înţeleagă că iniţiativa "O zi fără avocaţi" reprezintă un război între avocaţi, judecători şi procurori, ci este vorba despre lipsuri sesizate în justiţie.

Miercuri are loc campania "O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există" în scopul conştientizării autorităţilor, partenerilor justiţiei şi a publicului larg cu privire la provocările şi disfuncţionalităţile sistematice din justiţie, cu care se confruntă avocaţii în exercitarea misiunii de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Pentru a trage un semnal de alarmă asupra acestor probleme, UNBR şi barourile au recomandat avocaţilor să-şi întrerupă activitatea timp de 24 de ore, cu excepţia cauzelor urgente, pentru a nu afecta continuitatea justiţiei.

"A fost decisă la nivel de profesie, (...) ca urmare a sondajului făcut în toată ţara. S-a impus după ce avocaţii ne-au sesizat problemele cu care se confruntă. (...) Conducătorii instanţelor din Bucureşti au înţeles scopul activităţii noastre, au înţeles că nu este în contra justiţiei, este pe deplin de înţeles că noi nu lucrăm în contra justiţiei, ci pentru înfăptuirea ei şi au luat măsuri pentru a fi o bună cooperare în sălile de judecată. Au fost şi situaţii în care unii judecători în sălile de judecată nu au acceptat cererile de amânare pe motive variate, însă marea majoritate a înţeles că demersul avocaţilor este un demers legitim care trebuie să fie cel puţin înţeles, dacă nu şi sprijinit", a declarat Ion Dragne, pentru AGERPRES.

Rugat să ofere câteva exemple despre lucruri care sunt reproşate instanţelor şi parchetelor, Ion Dragne a spus că nu se pune problema unui "război" între avocaţi, judecători şi procurori, ci despre lipsuri sesizate în justiţie.

"Nu este un reproş adresat celor din instanţe şi parchete şi nu trebuie să se înţeleagă că suntem în prezenţa unui război între avocaţi, judecători şi procurori. Este vorba despre lipsuri ale procesului civil sau penal, lipsuri pe care le-am sesizat în justiţie şi care nu afectează nici măcar avocaţii, ci pe cei pe care îi reprezintă. Suntem datori să informăm partenerii noştri de dialog, astfel încât justiţia să fie un serviciu public eficient, căci asta e menirea lui. Vorbim despre durate mai mari, chiar excesive, ale proceselor, care nu sunt întotdeauna justificate, fiindcă se poate întâmpla uneori ca procesul să fie prelung şi datorită complexităţii lui sau conduitei părţilor. În acele cazuri e pe deplin de înţeles şi nu criticăm. Vorbim despre ipoteze în care din cauza reducerii personalului se desfiinţează complete de judecată, se transferă dosarul la alt complet sau vorbim de prelungiri nejustificate ale procedurii de pregătire a procesului", a explicat decanul Baroului Bucureşti.

Dragne a comentat şi reacţia venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în care se preciza că disfuncţionalităţile semnalate de avocaţi ar fi doar "situaţii punctuale".

"Este absolut lăudabilă rapiditatea reacţiei Consiliului Superior al Magistraturii şi semnifică dorinţa acestui for de conducere al magistraturii de a răspunde la ceea ce noi reclamăm. Cu privire la conţinutul răspunsului, îmi permit să nu fiu complet de acord. Nu am venit să tragem un semnal de alarmă doar fiindcă doar unul din cei 25.000 de avocaţi nu e mulţumit cu cea a văzut. Este vorba despre o constatare la nivel de profesie. Dacă vrem să rezolvăm aspectele semnalate, trebuie să le recunoaştem şi să le discutăm. Este ceea ce noi încercăm acum - un dialog", a spus Dragne.

Potrivit acestuia, avocaţii ştiu că "unele lucruri nu se pot întâmpla de pe o zi pe alta".

"Suntem parteneri de dialog de bună credinţă şi ştim că unele lucruri nu se pot întâmpla de pe o zi pe alta. Nu avem cum să îi constrângem pe judecători să îi determine pe alţi jurişti să umple schema instanţelor de judecată. Aici e nevoie ca statul să intervină şi să-şi îndeplinească sarcina de a realiza un serviciu al justiţiei făcut cu câţi oameni e nevoie. La fel, nu putem să îi convingem pe judecători să ne dea ei onorariile avocaţilor, e nevoie ca tot statul să alimenteze fondurile Ministerului Justiţiei şi ale Parchetului General, astfel încât avocaţii să nu muncească pe degeaba. Avocaţii muncesc pe degeaba atunci când vor, fiindcă noi avem avocatura pro-bono foarte extinsă, însă, atunci când statul apelează la avocaţii din oficiu trebuie să ştie că există o plată, mai mică decât cea care intervine când avocaţii sunt aleşi, dar măcar pe aceea să îi plătească", a arătat decanul Baroului Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)