Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a transmis miercuri că Raportul privind statul de drept publicat de Comisia Europeană conţine multe aspecte pozitive, dar ritmul reformelor trebuie menţinut.

"Raportul privind statul de drept de anul acesta constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenţei justiţiei, precum şi a prevenirii şi combaterii corupţiei. Sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menţinut. Vom continua dialogul deschis şi onest cu Comisia Europeană şi cu statele membre în cadrul acestui exerciţiu", a afirmat Gorghiu într-un comunicat al MJ.

Conform MJ, Raport privind statul de drept notează progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2022 şi anume: adoptarea noilor Legi ale justiţiei şi constituirea grupului de experţi independenţi pentru evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la noile legi ale justiţiei, impactul pozitiv al măsurilor administrative luate pentru asigurarea resurselor umane în cadrul DNA, funcţionarea sistemului post-SIIJ.

În plus, sunt remarcate punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, conform calendarului.

Comisia Europeană îşi menţine îngrijorările cu privire la deficitul de resurse umane din sistemul judiciar. În acelaşi timp, constată lipsa progreselor cu privire la: reglementarea activităţii de lobby la nivelul Parlamentului, consolidarea independenţei mass-media, îmbunătăţirea procedurilor de consultare publică în procesul de legiferare şi acreditarea internaţională a Institutului pentru Drepturile Omului.

Percepţia publicului general este că independenţa sistemului judiciar a crescut în comparaţie cu 2022, la 48%, dar se menţine la acelaşi nivel ca şi în 2016. Un alt aspect care impune o atenţie suplimentară este faptul că percepţia la nivel de experţi şi mediu de afaceri este aceea că nivelul corupţiei rămâne ridicat.

Referitor la "Pilonul I - Sistemul de justiţie", se evidenţiază că noile Legi ale justiţiei reprezintă un progres semnificativ pentru consolidarea independenţei justiţiei, precum şi faptul că ele abordează mai multe preocupări de lungă durată şi contribuie în mod pozitiv la consolidarea eficienţei şi independenţei sistemului judiciar.

Cu privire la calitatea actului de justiţie, se reţine că sunt dezvoltate, în continuare, instrumente digitale pentru gestionarea cauzelor, statistici şi afişarea online a deciziilor instanţelor.

În ceea ce priveşte eficienţa în ansamblu a sistemului, se menţionează faptul că aceasta a crescut, având în vedere diminuarea duratei proceselor. În ciuda numărului mare de cazuri noi, rata de soluţionare a cauzelor civile şi comerciale rămâne de peste 100%, fiind mai multe cauze soluţionate decât cele nou intrate.

Pe de altă parte, se reţine că deficitul tot mai mare de magistraţi generează îngrijorări serioase, deoarece ar putea avea impact asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar. Situaţia a devenit critică în unele instanţe şi parchete ca urmare a unui număr ridicat de pensionări de anul trecut. De asemenea, Raportul notează că numărul de cauze pe rolul instanţelor rămâne ridicat.

În privinţa Pilonului II - Cadrul anticorupţie, Comisia a menţionat că se menţin rezultatele pozitive în combaterea corupţiei, inclusiv cazuri de mare corupţie, au fost abordate provocările operaţionale ale DNA, reforma Codului penal şi a Codului de procedură penală este finalizată şi Parchetul European (EPPO) apreciază buna cooperare cu autorităţile naţionale.

A fost notat şi faptul că Senatul a adoptat reguli privind criteriile obiective pentru ridicarea imunităţii, în oglindă cu cele adoptate de Camera Deputaţilor în 2019.

Referitor la Agenţia Naţională de Integritate, au fost reţinute progresele realizate privind codificarea legilor integrităţii, digitalizarea declaraţiilor de avere şi interese, precum şi faptul că instituţia este autoritatea competentă să soluţioneze raportările avertizorilor de integritate.

Pe baza acestei analize, Comisia a formulat şapte recomandări pentru România: să finalizeze evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legile justiţiei; să dispună măsurile operaţionale necesare pentru soluţionarea provocărilor restante privind investigarea infracţiunilor în sistemul judiciar; să intensifice eforturile pentru asigurarea resurselor umane necesare în sistemul judiciar, inclusiv pentru unităţile de parchet; să introducă reguli privind activitatea de lobby pentru parlamentari; să ia măsuri pentru consolidarea independenţei mass-media; să asigure consultarea publică efectivă în procesul legislativ; să continue eforturile privind acreditarea internaţională a Institutului privind Drepturile Omului. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin,editor online: Adrian Dãdârlat)