Consiliul Superior al Magistraturii a adresat, marţi, o scrisoare Comisiei Europene în legătură cu proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraţilor în care precizează că sistemul judiciar "înţelege şi sprijină" iniţiativa legislativă care vizează eliminarea inechităţilor din cadrul sistemului, cu condiţia ca dispoziţiile legale avute în vedere să stabilească o perioadă de tranziţie sau o aplicare etapizată adecvată.

Potrivit unui comunicat al CSM transmis AGERPRES, având în vedere demersul legislativ referitor la modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Consiliului Superior al Magistraturii a adresat, marţi, o scrisoare către Comisia Europeană.

În cadrul scrisorii trimise Comisiei Europene, Consiliul arată că îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modul de modificare a proiectului de act normativ, "care contravine atât recomandărilor formulate în cadrul mecanismului privind statul de drept, cât şi obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu scopul de a garanta independenţa sistemului judiciar, sporind calitatea şi eficienţa acestuia".

Astfel, transmite CSM, modificările legislative menţionate vor modifica legile justiţiei recent adoptate (în decembrie 2022), care, prin ele însele, au reprezentat un reper PNRR care a fost astfel îndeplinit.

"Reamintim că, în procesul de elaborare şi adoptare a legilor justiţiei, au fost respectate toate recomandările Comisiei Europene şi obiectivele de etapă ale PNRR, inclusiv cele referitoare la pensii. PNRR a statuat în mod expres neincluderea pensiilor magistraţilor în categoria care urmează să fie modificată, în conformitate cu obligaţia de a respecta deciziile Curţii Constituţionale a României. În plus, legile recent adoptate au fost apreciate în ultimul raport MCV şi reprezintă, de asemenea, un element esenţial în Raportul privind statul de drept, respectând garanţiile solicitate de CE în ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii şi ireversibilităţii reformelor", se precizează în scrisoare.

De asemenea, CSM spune că procesul legislativ s-a desfăşurat cu încălcarea cooperării loiale între instituţiile implicate şi cu lipsa transparenţei, adăugând că, deşi Consiliul a aprobat cu comentarii proiectul de act normativ transmis de Guvern şi adoptat de Senat, varianta actuală, astfel cum a fost modificată în faţa comisiilor Camerei Deputaţilor, are o formă total diferită şi introduce noi condiţii care nu au fost supuse dezbaterilor şi cu privire la care nu a fost emis avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

"Sistemul judiciar înţelege şi sprijină iniţiativa legislativă care vizează eliminarea inechităţilor din cadrul sistemului şi a derapajelor din trecut generate de lipsa armonizării legislative care duce la un cuantum disproporţionat al pensiilor în cazuri concrete, cu condiţia ca dispoziţiile legale avute în vedere să stabilească o perioadă de tranziţie sau o aplicare etapizată adecvată. Este necesară o perioadă de tranziţie pentru a asigura încrederea legitimă a profesioniştilor din sistemul judiciar, care şi-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit, recunoscut de peste 25 de ani. În sistemul public de pensii au fost incluse dispoziţii similare pentru creşterea vârstei de pensionare pentru femei (de la 59 la 63 de ani, din ianuarie 2011 până în ianuarie 2030). De asemenea, există diferite tipuri de profesii, altele decât magistraţii, pentru care sunt prevăzute beneficii speciale în materie de pensie datorită condiţiilor speciale de muncă, inclusiv reducerea vârstei standard de pensionare sau a perioadei suplimentare de vechime", arată Consiliul.

Prin urmare, CSM spune că este "imperativ" să se regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raţionale de aplicare a noilor dispoziţii, astfel încât creşterea vârstei de pensionare, cu un minim de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă, fără a afecta speranţa legitimă a beneficiarilor şi fără a crea situaţii discriminatorii între profesioniştii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu vârste biologice diferite.

"Sistemul judiciar se confruntă în prezent cu un deficit sever de personal, în contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniştilor din cadrul sistemului judiciar. Deşi este guvernat de o lege organică, statutul a devenit din ce în ce mai mult supus unor modificări legislative sau unor proiecte de modificare, atât în ceea ce priveşte condiţiile de promovare în carieră, cât şi drepturile prevăzute pentru magistraţi, în timp ce obligaţiile şi formele de răspundere disciplinară i materială au fost înăsprite. Această situaţie a condus la un număr mare de pensionări din sistemul judiciar şi la o scădere a numărului de candidaţi pentru admiterea în magistratură", explică CSM,

Consiliul precizează că, în prezent, 20% din posturile de judecător şi 27% din posturile de procuror sunt deja vacante, cu perspective de creştere a procentelor la 40% şi 45% până la sfârşitul anului 2025, ceea ce ar duce la prăbuşirea sistemului judiciar din România, din cauza unui nou val de pensionări cauzate de modificările avute în vedere.

"În plus, riscul ca judecătorii şi procurorii în prima parte a carierei lor să părăsească sistemul judiciar ca urmare a demotivării este, de asemenea, crescut, având în vedere pierderea oricărei posibilităţi de a obţine o pensie de serviciu, astfel cum prevede legislaţia în vigoare. Interesul pentru o carieră în justiţie a scăzut în mod constant în ultimii ani. De exemplu, în 2022, din cele 580 de posturi scoase la concurs, 141 au rămas neocupate, deşi gradul de admitere necesar pentru a deveni magistrat a scăzut la şase din zece de la opt din zece. O consecinţă evidentă va fi, de asemenea, în viitor, lipsa atractivităţii profesiei de judecător sau procuror. Pe termen lung, efectul indirect va fi slăbirea puterii judiciare şi dificultăţile în menţinerea sistemului de control şi echilibru impus de statul de drept. Credem cu tărie că astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii", se menţionează în scrisoarea trimisă CE. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)