Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 21 iunie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea referitoare la ordinea judecării proceselor în materie civilă, a anunţat, miercuri, CCR.

Şeful statului a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Legea supusă controlului de neconstituţionalitate are ca obiect de reglementare completarea Codului de procedură civilă cu dispoziţii referitoare la ordinea judecării proceselor în materie civilă.

Potrivit actului normativ, pentru fiecare şedinţă de judecată se va întocmi o listă cu procesele ce se dezbat în acea zi, care va fi afişată pe portalul instanţei şi la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o oră înainte de începerea acesteia. Lista va cuprinde şi intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor, fiind obligatorie stabilirea unor intervale orare diferite pe grupe de cauze, respectiv fixarea cauzelor în care se administrează probaţiune extinsă de regulă în intervalele finale ale şedinţei de judecată. Dispoziţiile art. 220 sunt aplicabile.

"Fără a pune în discuţie necesitatea unei mai bune organizări a administrării actului de justiţie, ca serviciu public oferit justiţiabililor, în deplin respect pentru aceştia şi toţi participanţii la actul de justiţie, în forma transmisă la promulgare, Legea pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii, ale art. 61 alin. (2) coroborat cu art. 75 alin. (1) care consacră principiul bicameralismului, ale art. 124 alin. (3) referitor la independenţa judecătorilor şi supunerea acestora numai legii, precum şi ale art. 133 alin. (1) şi 134 alin. (2) şi (4) cu privire la rolul şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, prin raportare la art. 75 alin. (1), (4) şi (5), coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. l)", spune şeful statului în sesizare, arătând că Parlamentul i-a transmis legea în vederea promulgării pe 8 mai.

Şeful statului arată că legea încalcă principiul bicameralismului, deoarece la Senat a fost respinsă, iar la Camera Deputaţilor a fost adoptată cu amendamente.

"Adoptând în calitate de Cameră decizională legea dedusă controlului de constituţionalitate, Camera Deputaţilor a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere, respectiv Senatului, modificări şi completări ce vizează aspecte importante ale legii, precum introducerea de obligaţii şi atribuţii în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Secţiei pentru judecători a acestuia", spune Iohannis.

Şeful statului arată că forma finală a legii se îndepărtează în mod substanţial şi fără o justificare obiectivă de la scopul şi filosofia iniţiale.

"Dacă scopul iniţial al legii a fost cel de îmbunătăţire a unor practici ce ţin de buna gestionare a aglomeraţiei din sala de judecată, în forma adoptată de Camera decizională a fost instituit un mecanism neclar de verificare a realizării acestei noi obligaţii, contrar rolului şi atribuţiilor CSM. Având în vedere efectele unui astfel de mecanism neavut în vedere de iniţiator, importanţa unor reguli clare în materia respectării normelor de procedură civilă, garanţiile instituite de cadrul normativ în vigoare în privinţa derulării procesului civil, apreciem că prevederile introduse trebuiau să fie adoptate de ambele Camere ale Parlamentului", afirmă Iohannis.

De asemenea, preşedintele Iohannis indică faptul că există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

"Prin urmare, modificările realizate de Camera Deputaţilor, Cameră decizională, sub aspect cantitativ şi calitativ sunt de natură să contravină exigenţelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie, aspect ce atrage neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în ansamblul său", susţine şeful statului.

Preşedintele Iohannis invocă şi încălcarea prevederilor referitoare la calitatea legii şi respectarea normelor de tehnică legislativă privind integrarea modificărilor în ansamblul legislaţiei.

Şeful statului arată că punerea în aplicare a noii dispoziţii a legii va fi în sarcina completului de judecată care este competent să organizeze desfăşurarea şedinţei de judecată, complet ce va fi obligat să stabilească intervale orare diferite pe grupe de cauze cu fixarea cauzelor în care se administrează probaţiune extinsă, de regulă, în intervalele finale ale şedinţei de judecată.

"Apreciem însă că această soluţie legislativă nu este susceptibilă de a contribui în toate cazurile la realizarea cu promptitudine a interesului înfăptuirii justiţiei, contrar scopului ei declarat. Astfel, în funcţie de complexitatea probatoriului administrat şi chiar de riscul pieirii unor probe, aspecte ce în mod obligatoriu trebuie să rămână la aprecierea exclusivă a judecătorului/completului de judecată, o cauză poate fi fixată chiar la începutul şedinţei de judecată tocmai pentru a se răspunde cu promptitudine realizării interesului înfăptuirii justiţiei. Or, instituirea obligaţiei de a striga o anumită cauză, de regulă, la sfârşitul şedinţei de judecată poate fi de natură să împiedice administrarea eficientă a procesului, iar fixarea ordinii cauzelor în funcţie de criteriul administrării probaţiunii extinse poate reprezenta un impediment, ar putea conduce la disfuncţionalităţi, nu la soluţionarea problemelor de ordin administrativ a căror rezolvare se urmăreşte prin soluţia legislativă criticată. Aceasta întrucât, nu de fiecare dată este posibil să se anticipeze timpul alocat unei cauze, natura probelor, ori durata de administrare a acestora ce poate varia în funcţie de diverse incidente procesuale ce pot interveni cu ocazia administrării acestora", arată Iohannis.

Preşedintele Iohannis subliniază că orice lege trebuie să asigure pentru destinatarii lor - justiţiabili, participanţi la actul de justiţie şi judecători - un cadru normativ stabil şi predictibil, în caz contrar fiind afectată nu doar calitatea legii, prin naşterea unei situaţii de incertitudine juridică şi a unei aplicări neunitare, ci chiar înfăptuirea justiţiei realizată de judecători, cărora le va incumba obligaţia de a aplica norme cu dispoziţii contradictorii.

"Considerăm că noua soluţie legislativă avută în vedere prin modificarea alin. (1) al art. 215 din Codul de procedură civilă este de natură să afecteze desfăşurarea activităţii instanţelor, nefiind corelată cu dispoziţiile deja existente la alin. (2) - (4) ale aceluiaşi articol şi contravenind chiar dispoziţiilor art. 124 alin. (3) din Constituţie ce consacră două principii: independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii. În acest sens, subliniem că principiul supunerii judecătorului numai legii trebuie privit întotdeauna în acord cu dispoziţiile art. 1 alin. (5), dar şi cu art. 124 alin. (4) din Constituţie", spune el.

Şeful statului menţionează că o asemenea reglementare care să conţină norme ce prevăd în detaliu administrarea desfăşurării şedinţei de judecată nu impune instituirea lor prin lege ca act al Parlamentului, ci ţine, mai degrabă, de domeniul legislaţiei secundare.

"Intervenind asupra Codului de procedură civilă cu dispoziţii privind modificarea regulilor referitoare la desfăşurarea proceselor, nu se poate susţine că legea dedusă controlului de constituţionalitate nu are implicaţii asupra dreptului la un proces echitabil şi, implicit, asupra unui drept fundamental al omului consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Din această perspectivă, considerăm că soluţia legislativă ar fi trebuit să fie însoţită de o evaluare preliminară a impactului asupra dreptului la un proces echitabil, în acord cu dispoziţiile art. 7 alin. (31) din Legea nr. 24/2000, norme cu valoare constituţională prin raportare la art. 21 alin. (3) din Constituţie", afirmă şeful statului.

Iohannis spune că şi dispoziţiile cu privire la luarea în considerare a sesizărilor anonime vin în contradicţie cu prevederile art. 7 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, potrivit cărora petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează.

Preşedintele Iohannis invocă şi încălcarea prevederilor din Constituţie referitoare la rolul şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, prin raportare la art. 75 alin. (1), (4) şi (5), coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. l) din legea fundamentală.

Şeful statului afirmă că în condiţiile în care Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat o prevedere referitoare la organizarea şi funcţionarea CSM şi a instanţelor judecătoreşti, aceasta ar fi trebuit să procedeze la întoarcerea legii la Senat pentru art. II şi III, pentru care aceasta era Cameră decizională şi avea competenţa de a decide definitiv.

Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ este neconstituţional în ansamblul său. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)