Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii privind Academia de Ştiinţe Agricole "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituţionali au admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedinte şi au constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Curtea a constatat temeinicia criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă formulate prin raportare la dispoziţiile din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, care implică faptul că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament.

Astfel, spune instanţa constituţională, din analiza parcursului legislativ, s-a reţinut că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor (Cameră decizională), vizează aspecte total diferite faţă de dispoziţiile legale dezbătute şi respinse în Senat (prima Cameră sesizată), iar Legea adoptată de Camera Deputaţilor schimbă configuraţia actului normativ şi se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorii săi.

"Prin urmare, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera decizională a sustras dezbaterii primei Camere sesizate soluţia legislativă cuprinsă în art. II din legea criticată. În consecinţă, s-a constatat că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului", precizează CCR.

Şeful statului a susţinut în sesizarea transmisă CCR că legea contravine dispoziţiilor ce reglementează la nivel constituţional dreptul de proprietate, precum şi deciziilor Curţii Constituţionale.

"La articolul 54 din Legea 45/2009, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins: "(7) Se transmite suprafaţa de teren de 2,2073 ha, din tarlaua 100, parcela 28, de pe raza municipiului Turda, judeţul Cluj, aflată în domeniul public al statului şi în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, cu nr. MF 101838, în domeniul public al municipiului Turda şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Turda. Noul alineat introdus, prin două teze distincte, instituie concomitent cu transmiterea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren respective şi un drept de administrare asupra aceleiaşi suprafeţe de teren în favoarea Consiliului Local al municipiului Turda", se explică în sesizare.

Preşedintele arată că, în privinţa terenurilor proprietate publică date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică, articolul 31 alineat (3) din Legea nr. 45/2009 permite expres scoaterea lor din proprietatea publică şi din administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură prin lege ca act al Parlamentului.

"Însă, în ceea ce priveşte modalitatea de constituire a dreptului de administrare, direct prin lege, considerăm că dispoziţiile articolului I punctul 1, teza a II-a contravin articolului 136 alineat (4) din Constituţie", se spune în sesizare.

Potrivit acestui text constituţional, "bunurile proprietate publică sunt inalienabile; în condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică".

Totodată, potrivit articolul 867 din Codul civil: "(1) Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a Consiliului judeţean sau, după caz, a Consiliului local. (2) Autorităţile prevăzute la alineat (1) controlează modul de exercitare a dreptului de administrare".

Articolul 287 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ enumeră la litera b) printre entităţile care exercită dreptul de proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, pentru bunurile aparţinând domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale. Acestea, în temeiul articolului 297 din acelaşi act normativ, decid, în condiţiile legii, cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică, respectiv darea în administrare, concesionarea, închirierea ori darea în folosinţă gratuită, mai indică preşedintele.

Conform şefului statului, din analiza coroborată a dispoziţiilor constituţionale şi legale, rezultă că "stabilirea dreptului de administrare în favoarea Consiliului Local al municipiului Turda - asupra suprafeţei de teren de 2,2073 ha, din tarlaua 100, parcela 28, de pe raza municipiului Turda, judeţul Cluj ce va intra în domeniul public al municipiului Turda - nu se putea realiza prin lege, ca act al Parlamentului. În cazul concret, avut în vedere de norma criticată, operaţiunea juridică de constituire a dreptului real de administrare ar fi trebuit să se realizeze prin act administrativ al autorităţii locale, după dobândirea de către aceasta a dreptului de proprietate".AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)