Românii nu au cultura dialogului şi a rezolvării pe cale amiabilă a conflictelor, iar promovarea justiţiei restaurative reprezintă o politică publică necesară şi utilă, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Nelu Ciobanu.

"Acest concept de justiţie restaurativă, care este un pic integrator şi mult mai larg decât concepte cum ar fi medierea sau protecţia victimelor, nu este foarte cunoscut nici măcar în rândul profesioniştilor. (...) Beneficiile justiţiei restaurative cred că le cunoaşte toată lumea, modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor sunt (...) mult mai puţin costisitoare. (...) Românii (...) nu au încă această cultură a dialogului şi a rezolvării pe cale amiabilă a feluritelor conflicte, de la conflictele cele mai mărunte, până la săvârşirea de infracţiuni. Ideea de a începe cu copiii mi se pare una foarte, foarte bună, (...) ei sunt cei mai vulnerabili, sunt cei mai expuşi", a explicat Nelu Ciobanu, la o conferinţă de specialitate.

La rândul său, deputatul Maya Teodoroiu a punctat că în Franţa peste 40% dintre litigiile în materie de justiţie cu minori, familie, civile se rezolvă prin mediere.

"Nu ştiu dacă în România am ajuns chiar aici, ba chiar, după nişte obstacole oarecum explicabile, avocaţii care credeau că o să îşi piardă parte din job au devenit şi mediatori şi nu s-a mai pus problema asta, au intervenit apoi nişte decizii ale Curţii Constituţionale în care CCR, într-o manieră mai degrabă conservatoare, a spus că, în respectarea textelor constituţionale privitoare la liberul acces la justiţie, mediatorii sau procesul de mediere nu poate fi în niciun fel obligatoriu. (...) Ceea ce am putea face, cred, este să reîncercăm chiar la nivel legislativ să vedem cum putem consolida medierea", a transmis Maya Teodoroiu.

Terre des hommes promovează justiţia restaurativă, ce reprezintă o modalitate prin care se încearcă evitarea privării de libertate a copiilor, a transmis reprezentantul în România al fundaţiei, Laura Sava-Ghica.

"Încurajăm foarte mult ceea ce înseamnă medierea între victimă şi persoana care a comis o anumită faptă, astfel încât să fie reparată dauna, răul făcut şi să încurajăm exprimarea emoţiilor de către ambele părţi, ducând spre o situaţie în care să existe un consens", a menţionat Laura Sava-Ghica.

Conferinţa care se desfăşoară, joi şi vineri, la Bucureşti, are în centrul atenţiei un conceptul de justiţie pentru copiii şi tinerii implicaţi în procese penale, fie ei victime, făptuitori sau martori şi marchează şi deschiderea oficială a proiectului i-RESTORE 2 - "Pentru o justiţie restaurativă de calitate, accesibilă tuturor copiilor din Europa aflaţi în contact cu legea".

Proiectul i-RESTORE 2 este derulat de Fundaţia Terre des hommes, în parteneriat cu alte şase organizaţii internaţionale, în perioada 2022 - 2024. Proiectul îşi propune să creeze proceduri prin care justiţia restaurativă de calitate să fie accesibilă copiilor în contact cu legea şi să încurajeze copiii victime, suspectaţi sau acuzaţi să participe activ în procedurile juridice. De asemenea, proiectul urmăreşte să perfecţioneze capacitatea practicienilor din România de a rezolva cazuri legate de drepturile copiilor implicaţi în proceduri de justiţie restaurativă. AGERPRES/(A, AS - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)