Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi-a exprimat joi "stupefacţia" şi "revolta" faţă de decizia Parchetului General de a clasa un dosar referitor la crime comise de regimul comunist privind sute de copii care au fost supuşi la tratamente neomenoase la Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret.

"Semnal de alarmă cu privire la clasarea de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală a unuia dintre cele mai importante dosare de crime comise de regimul comunist. IICCMER îşi exprimă stupefacţia şi revolta ca urmare a clasării unuia dintre cele mai importante dosare înaintate instituţiilor în drept, rezultat al unor investigaţii întreprinse vreme de mai mulţi ani de către experţii săi, dar şi de către celelalte instituţii implicate, respectiv dosarul Spitalului pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret (SCNCS)", a transmis IICCMER printr-un comunicat de presă.

IICCMER face apel public către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să reanalizeze cu rapiditate dosarul şi să redeschidă urmărirea penală, cu scopul de a susţine cu fapte şi dovezi concrete natura criminală a regimului comunist din România pe tot parcursul existenţei sale.

Potrivit comunicatului, pe 13 martie, un procuror de la Parchetul General a emis o ordonanţă de clasare în acest caz, iar pe 7 aprilie IICCMER a depus o plângere împotriva acestui document pe care îl consideră nelegal şi netemeinic.

"IICCMER solicită redeschiderea urmăririi penale şi continuarea cercetărilor cu privire la fapta faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale, prin ordonanţa din 08.08.2018, fără a se limita la: audierea în calitate de martor a persoanelor identificate ca fiind de interes în cuprinsul denunţului formulat; efectuarea de expertize medico-legale de necropsie; administrarea oricăror altor probe necesare aflării adevărului", se evidenţiază în comunicat.

În sesizarea depusă la Parchet în iunie 2018, IICCMER arăta că, în urma investigaţiilor desfăşurate, a identificat o serie de probe care indică faptul că în Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret, în perioada 1 ianuarie 1980 - 22 decembrie 1989, au fost sute, dacă nu chiar mii de minori supuşi la tratamente neomenoase de către regimul comunist dezinteresat de a le furniza chiar şi elementele minimale necesare vieţii.

Odioasele tratamente aplicate au dus la moartea în condiţii abominabile a unui număr 340 de copii, victime la care se adaugă supravieţuitorii acestor chinuri.

IICCMER denunţa faptul că, aşa cum reiese din dosar, majoritatea actelor de cercetare penală în cauză au fost efectuate la începutul anchetei penale (anii 2018 - 2019), iar organele de urmărire penală au rămas în pasivitate în anii ce au urmat (2020, 2021, 2022, primul trimestru al anului 2023).

"Subliniem în acest sens atitudinea delăsătoare a organelor de urmărire penală prin raportare la caracteristicile speţei care impunea atât exercitarea de rol activ în vederea identificării de probe, precum şi valorificarea probelor indicate prin actul de sesizare, în vederea aflării adevărului", subliniază IICCMER.

"La aproape 5 ani de la începerea anchetei, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc îi este adusă la cunoştinţă ordonanţa de clasare a anchetei, cu următoarele menţiuni: 'din analiza şi coroborarea probelor administrate în cauză nu rezultă că, 'în perioada 1 ianuarie 1980 - 22 decembrie 1989, statul român a instituit un regim caracterizat de tratamente inumane şi degradante aplicate minorilor cu handicap sever instituţionalizaţi în Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret, cu consecinţa decesului a minimum 340 de minori şi provocarea de suferinţe altor multe persoane minore care au supravieţuit acestui regim'. Pe de altă parte, având în vedere lipsa documentelor medicale întocmite copiilor instituţionalizaţi în Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret şi lipsa unor expertize medico-legale de necropsie, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între activitatea desfăşurată de personalul acestei unităţi şi decesul minorilor internaţi'", se explică în comunicatul IICCMER.

Institutul contrazice şi dezminte "ferm" argumentaţia organelor legii deoarece:

* audierea în calitate de martor a persoanelor identificate ca fiind de interes nu a fost realizată, deşi IICCMER a pus la dispoziţia organelor datele necesare;

* la data de 29 august 2018, a fost dispusă o cercetare la faţa locului la Cimitirul Ortodox aparţinând Bisericii cu hramul "Sfântul Dumitru" din oraşul Siret, ocazie cu care s-a încheiat procesul-verbal din care a rezultat că "au fost descoperite numeroase cruci metalice şi din lemn, unele dintre acestea conţinând inscripţii cu referire la persoana înhumată (decesele având loc în perioada anilor 1970 - 2011);

* denunţul formulat de IICCMER a fost însoţit de documente de evidenţă a minorilor ce au fost instituţionalizaţi în cadrul SCNCS (Registru Intrări-Ieşiri minori pentru SCNCS şi Tabel minori, cauze de moarte, acte de deces pentru minorii în cauză).

"Sub aspectul unei eventuale schimbări a încadrării juridice din tratamente neomenoase în infracţiuni contra umanităţii, apreciem că situaţia victimelor enumerate în prezentul denunţ şi cea a condamnaţilor politici persecutaţi de Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior este similară, atât din perspectiva abuzurilor la care au fost supuşi, cât şi din perspectiva poziţiei în care se aflau şi dependenţei acestora de regimul de trai stabilit de conducătorii instituţiilor în care erau cazaţi fiind vorba despre persoane instituţionalizate: copii bolnavi, consideraţi irecuperabili ce nu puteau fi trataţi acasă, respectiv deţinuţi pentru infracţiuni 'politice'. Aşadar, ceea ce diferă este categoria de instituţie în cadrul căreia victimele erau încadrate, celelalte elemente privitoare la condiţiile inumane la care erau supuse cu scopul de a fi exterminate fiind identice atât în cazul Penitenciarelor de la Râmnicu Sărat şi Periprava, cât şi în cazul Spitalului pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret", consideră IICCMER.

Institutul mai arată că, în cazul torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior, organele de urmărire penală au fructificat toate aspectele inserate în cele două denunţuri făcute de IICCMER şi au păstrat un dialog cu institutul pe tot parcursul fazei de urmărire penală.

Conform IICCMER, prin urmare, omisiunea sau refuzul organelor de urmărire penală de a administra probatoriul propus prin denunţul referitor la Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret se află "în deplină contradicţie" cu atitudinea avută de PICCJ în cazul celorlalte două sesizări penale formulate.

"Îmi exprim deplina convingere că formarea unei echipe de procurori, a căror educaţie juridică să fie completată şi de temeinice cunoştinţe de istoria comunismului (după modelul celor care şi-au demonstrat eficienţa în alte state foste comuniste, precum Institutul pentru Memoria Naţională din Polonia), trebuie să devină o prioritate pentru autorităţile statului, în măsura în care aflarea adevărului despre regimul comunist a fost declarată drept una dintre obiectivele de politici publice. În acest context, IICCMER îşi exprimă deplina disponibilitate de a participa, cu toate resursele umane şi materiale pe care le are la dispoziţie, la formarea unor astfel de specialişti. Statul român are obligaţia de a investiga odioasele tratamente aplicate minorilor instituţionalizaţi din toate centrele aflate pe teritoriul României şi solicit organelor juridice competente să redeschidă ancheta de urmărire penală în acest dosar, pentru că acolo, conform numeroaselor probe adunate în urma investigaţiilor speciale realizate de IICCMER, condiţiile de exterminare aplicate au dus la mii de decese în rândul copiilor şi la traume ireversibile în rândul supravieţuitorilor. Ce exemplu să dăm generaţiilor viitoare dacă ne ascundem ruşinos şi dezinteresat de trecutul propriei ţări, de un trecut în care regimul comunist a ucis şi a abuzat zeci de mii de persoane?'', a declarat Florin Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)