Avocatul Poporului (AP) propune reglementarea tuturor formelor de hărţuire la locul de muncă în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, respectiv în actele normative cu caracter special care se referă la celelalte categorii de lucrători, potrivit unui raport special al instituţiei privind hărţuirea şi violenţa la locul de muncă care a fost lansat miercuri.

Adjunctul Avocatului Poporului Ecaterina Mirea a declarat, într-o conferinţă de presă, că instituţia mai recomandă completarea Codului muncii, în sensul introducerii unei prevederi din care să reiasă că angajatorii cu un număr de peste zece de angajaţi au obligaţia să identifice cel puţin un angajat căruia să îi repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul prevenirii hărţuirii/violenţei la locul de muncă.

Potrivit raportului, AP mai propune, printre altele, înfiinţarea, în cadrul Inspecţiei Muncii, respectiv în cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, a unor compartimente specializate în domeniul hărţuirii/violenţei la locul de muncă, stabilirea unor politici organizaţionale prin care să fie descurajată şi sancţionată orice formă de hărţuire, organizarea unor campanii de informare privind combaterea situaţiilor de vulnerabilitate a angajaţilor pe piaţa muncii, inclusiv în cazul persoanelor cu dizabilităţi.

Ecaterina Mirea a atras atenţia că nu există prevederi unitare cu privire la hărţuire şi violenţă la locul de muncă.

Ea a menţionat că raportul semnalează imposibilitatea inspectorilor de a califica şi identifica actele de hărţuire la locul de muncă, din cauza legislaţiei deficitare, respectiv a atitudinii angajaţilor sau angajatorilor.

Adjunctul Avocatului Poporului a spus că inspectorii de muncă au reclamat că nu au o procedură specifică de soluţionare a cauzelor de hărţuire. Ecaterina Mirea a spus că o altă problemă pe care o au este imposibilitatea identificării de dovezi.

Ea a punctat că efectuarea mai multor vizite la acelaşi angajator face ca acela să aibă o reticenţă şi "o atitudine nepotrivită" faţă de inspectorii de muncă, în sensul că se simt "agresaţi".

Ecaterina Mirea a punctat că o altă problemă este legată de faptul că inspectorii de muncă nu ştiu când au competenţă să soluţioneze o faptă de hărţuire. "Dacă avem o faptă de hărţuire pe criteriile stabilite în Codul muncii, sunt competenţi inspectorii de muncă, dar dacă avem o faptă de hărţuire morală la locul de muncă, devin competenţi cei de la CNCD", a explicat adjunctul AP.

Ecaterina Mirea a afirmat că nu sunt stabilite măsuri de sprijin pentru victimele hărţuirii la locul de muncă, de exemplu consiliere psihologică. "Totodată, nu sunt prevăzute acţiuni sau condiţii de încurajare a persoanelor care sunt supuse unor astfel de fapte, în sensul de a le reclama şi un lucru deosebit de important este faptul că nu sunt îndrumări, ghiduri uşor accesibile cu privire la ceea ce reprezintă dreptul de a lucra într-un mediu sigur, fără hărţuire la locul de muncă, dar şi cu privire la paşii ce trebuie urmaţi de persoanele care sunt supuse unor astfel de fapte", a adăugat adjunctul AP. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)