Curtea de Apel Bucureşti a dispus marţi extrădarea în SUA a lui Mohammad Ibrahim Bazzi (cu dublă cetăţenie - libaneză şi belgiană), acuzat de autorităţile americane că este "terorist global" şi unul dintre principalii finanţatori ai mişcării islamiste libaneze Hezbollah.

Mohammad Ibrahim Bazzi a fost arestat în luna februarie în România, în regim de urgenţă, pentru a putea fi extrădat în Statele Unite.

"Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. În baza art. 52 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 302/2004, constată că sunt întrunite condiţiile extrădării. În baza art. 52 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Dispune extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile Mohammad Ibrahim Bazzi, faţă de care a fost emis mandatul de arestare la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al statului New York, în vederea urmăririi pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la efectuarea de tranzacţii ilegale care implică un terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani închisoare; tentativă de a efectua tranzacţii ilegale cu implicarea unui terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa este de 20 de ani închisoare; conspiraţie la spălarea de bani, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1956 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa maximă este de 20 ani închisoare", se arată în decizia instanţei române.

"În baza art. 49 din Legea nr. 302/2004 republicată, ia act că persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare. Extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată. În baza art. 52 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, republicată, menţine arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădate Mohammad Ibrahim Bazzi până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată. Constată că persoana extrădată fost reţinută, arestată provizoriu în caz de urgenţă şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 24.02.2023 la zi. În baza art. 16 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată, dispune predarea bunurilor, instrumentelor, obiectelor de valoare, documentelor şi a altor dovezi aflate în posesia persoanei extrădabile Mohammad Ibrahim Bazzi la momentul depistării, identificate conform procesului-verbal întocmit la data de 24.02.2023, către autorităţile judiciare americane. Cu contestaţie în termen de 5 zile de la pronunţare", se mai spune în hotărârea Curţii de Apel Bucureşti.

În aprilie 2019, Statele Unite anunţau noi recompense, care pot ajunge până la zece milioane de dolari, în schimbul unor informaţii care pot duce la "perturbarea" reţelelor financiare ale mişcării islamiste libaneze Hezbollah.

Departamentul de Stat american preciza la acea vreme că este în căutare de informaţii privind sursele de venituri ale mişcării şiite, înscrisă pe lista neagră americană a "organizaţiilor teroriste" şi aliată Iranului. Acesta voia să identifice astfel "mecanismele sale cheie de facilitare a operaţiunilor financiare", "principalii donatori", "instituţiile financiare" care contribuie la tranzacţiile sale sau chiar societăţile controlate de Hezbollah ori de oamenii care gestionează finanţele sale.

"Hezbollah generează aproape un miliard de dolari pe an datorită susţinerii financiare directe a Iranului, schimburilor şi investiţiilor internaţionale, unei reţele de donatori şi activităţilor sale de spălare de bani", preciza diplomaţia americană într-un comunicat.

Printre persoanele suspectate că s-ar ocupa de finanţele Hezbollah despre care Washingtonul dorea informaţii se află Adham Tabaja, Mohammad Ibrahim Bazzi şi Ali Youssef Charara, toţi trei aflaţi deja pe lista neagră americană a "teroriştilor internaţionali". AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)