Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a emis vineri un ordin privind formarea Grupului de Lucru - Politica Penală a României 2024, care are ca scop elaborarea şi punerea în dezbatere publică a variantelor revizuite ale noilor Coduri penale şi ale legislaţiei penale speciale de bază şi, ulterior, sesizarea Parlamentului până cel târziu la data de 31 decembrie 2024.

Într-un comunicat remis vineri, ministerul subliniază că aceste acte normative au suferit sute de modificări, atât în Parlament, cât şi ca urmare a transpunerii unor decizii ale Curţii Constituţionale, fapt ce a afectat pe alocuri coerenţa reglementării iniţiale.

În opinia, Ministerului Justiţiei această fluctuaţie legislativă, care uneori a fost incoerentă, a afectat inevitabil eficienţa Parchetelor, a Poliţiei şi caracterul unitar al jurisprudenţei, conducând nu de puţine ori la soluţii diferite în cazuri similare, inclusiv la o potenţială aplicare neunitară a legii penale şi vulnerabilităţi sub aspectul respectării jurisprudenţei CEDO.

"Politica penală a statului se află la o răscruce. De la adoptarea noilor Coduri penale, sute de intervenţii au fost făcute pe proiectele iniţiale, încă din faza de dezbateri parlamentare şi până în prezent, fenomenul criminologic a evoluat, provocările la care trebuie să răspundă instituţiile de aplicare a legii s-au diversificat. Un efort concertat, structurat şi integrat de cooperare între Executiv, Legislativ, puterea judecătorească, profesiile juridice, mediul academic şi societatea civilă se impune a fi lansat pentru evaluarea status quo-ului legislativ, a jurisprudenţei instanţelor române, CCR, CJUE şi CEDO, a propunerilor legislative aflate în Parlament, a fenomenului criminologic, a dinamicii şi tendinţelor acestuia, a nevoilor prezente şi de perspectivă ale sistemului judiciar şi ale beneficiarilor finali - cetăţenii şi societatea românească, în ansamblul ei", se subliniază în comunicat.

Conform ministerului, acest demers se va încadra implicit într-un binevenit şi necesar proces mai larg de simplificare şi clarificare normativă la scara întregului sistem de drept românesc.

Ca urmare, Ministerul Justiţiei lansează această iniţiativă de cooperare inter-instituţională, precum şi între stat şi societatea civilă.

De asemenea, susţine MJ, iniţiativa nu va afecta în niciun fel proiectele cu care Guvernul a sesizat deja recent Parlamentul la propunerea Ministerului Justiţiei, inclusiv proiectele de modificare a Codurilor penale pentru implementarea de urgenţă a deciziilor CCR, proiecte care vor fi susţinute în continuare.

Istoric legislativ recent:

* Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură penală au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2007, iar tezele prealabile ale proiectului Codului penal au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1183/2008. Proiectele noilor Coduri penale au devenit, după parcurgerea procedurilor parlamentare, promulgarea şi publicarea lor în Monitorul Oficial Partea I nr. 510 din 24 iulie 2009 şi, respectiv, nr. 486 din 15 iulie 2010, Legea nr.286/2009 privind Codul penal şi Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

* Unul dintre coduri, Codul penal, a fost adoptat prin procedura parlamentară a asumării răspunderii Guvernului pe proiect. Celălalt cod, Codul de procedură penală, a fost dezbătut şi adoptat pe calea procedurii parlamentare ordinare.

* Ulterior, prin Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, respectiv Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, au mai fost făcute câteva sute de modificări celor două legi, schimbându-se în multiple secţiuni ale celor două reglementări filosofia şi soluţiile concrete de reglementare privind mai multe instituţii din coduri.

* Modificarea formelor iniţiale ale proiectelor în procesul lor de adoptare şi modificările ulterioare ale celor două legi au transformat concepţia iniţială a redactorilor codurilor şi au afectat pe alocuri coerenţa reglementării.

* În consecinţă, ulterior, pe parcursul aplicării celor două legi care suferiseră deja numeroase interpolări şi modificări, prin peste 80 de decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate au fost declarate zeci de articole ale acestor acte normative ca fiind neconstituţionale sau constituţionale condiţionat de o anumită interpretare. Multe dintre aceste decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate a unor texte din cele două acte normative au fost urmate de intervenţii legislative prin care s-a încercat punerea în acord cu Constituţia, aşa cum a fost aceasta din urmă interpretată prin respectivele decizii. Din păcate, au fost şi cazuri în care punerea în acord cu Constituţia nu a permis menţinerea concepţiei iniţiale a autorilor proiectelor celor două coduri.

* Totodată, de la data intrării în vigoare a Codului penal, au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală acesta a fost modificat şi/sau completat de mai mult de 30 de acte normative.

* În Parlament sunt în prezent peste 50 de propuneri legislative de modificare şi/sau completare a celor două Coduri penale, aspect care confirmă preocuparea Parlamentului şi, implicit, a cetăţenilor, cu privire la adaptarea politicilor penale la noile riscuri şi ameninţări. Dar, aceste propuneri sunt departe de a fi corelate şi integrate într-o concepţie unitară, motiv pentru care adoptarea acestora în mod disparat nu ar face decât să "topească" şi ceea ce a mai rămas din coerenţa legislativă şi funcţionalitatea în sine a acestor coduri.

* Această fluctuaţie legislativă, care uneori a fost incoerentă, a afectat inevitabil eficienţa Parchetelor, a Poliţiei şi caracterul unitar al jurisprudenţei, conducând nu de puţine ori la soluţii diferite în cazuri similare, conducând inclusiv la o potenţială aplicare neunitară a legii penale şi vulnerabilităţi sub aspectul respectării jurisprudenţei CEDO.

* De aceea, din perspectiva stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislative, a eficienţei combaterii infracţionalităţii de toate tipurile într-un mod structurat logic şi coerent, din perspectiva fenomenelor criminologice din societatea românească contemporană şi a nevoilor de siguranţă juridică ale cetăţenilor şi societăţii în ansamblu, precum şi a necesităţii protecţiei valorilor democratice într-un context în care democraţiile sunt supuse unui test de rezistenţă atât în interiorul fiecărei ţări democratice, cât şi în context regional şi global se impune o regândire a politicii penale şi o "resetare" a demersurilor legislative referitoare la Codul penal şi Codul de procedură penală, dar numai pe baza unei analize profunde a evoluţiilor legislative descrise mai sus, precum şi cu consultarea tuturor actorilor relevanţi din cadrul autorităţii judecătoreşti, a mediului academic juridic, a profesiilor juridice şi a societăţii civile.

Context strategic:

* Sistemul judiciar dispune în prezent de trei strategii de bază, construite de Ministerul Justiţiei pe baza contribuţiilor directe ale judecătorilor şi procurorilor, trei strategii configurate nu numai cu larga consultare a CSM şi a Ministerului Public, ci şi potrivit viziunilor şi contribuţiilor directe ale judecătorilor şi procurorilor.

* Aceste strategii cuprind obiective şi direcţii de acţiune care comportă şi o acordare corespunzătoare a politicii penale, a legislaţiei penale.

* Guvernul României a instituit recent un cadru strategic complex, care a fost corelat cu atenţie, mai ales din perspectiva relaţiei dintre corupţie, criminalitate organizată, infracţionalitate de mediu şi limitarea accesului infractorilor la resurse financiare, respectiv: Strategia naţională împotriva criminalităţii organizate (SNICO) 2021-2024, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2021-2025, Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021 - 2025 - "Criminalitatea nu este profitabilă!"; Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025.

* Strategiile şi planurile de acţiune aferente trasează diverse sarcini diverselor entităţi publice relevante şi pun în discuţie utilitatea mai multor intervenţii legislative, atât în ceea ce priveşte legislaţia penală, cât şi actele normative speciale. Se pot astfel evalua şi configura legislativ de o manieră coerentă şi solicitările privind ajustarea competenţelor primite din partea Ministerului Public, inclusiv a DNA şi a DIICOT.

În loc de concluzii:

* Se impune o dezbatere realistă a celor de mai sus pentru elaborarea unei politici penale reînnoite, aduse la zi din punct de vedere ale coerenţei, adresabilităţii din perspectivă axiologică a valorilor societale ce se cer a fi protejate şi de eficienţă a Justiţiei.

* Acest demers nu poate fi doar o "afacere de familie" a Justiţiei, ci unul care să reprezinte un loc în care toţi specialiştii să-şi poată spune cuvântul, inclusiv cei din societatea civilă, cuvântul final urmând să revină Parlamentului.

* Ministerul Justiţiei demarează acest "nou şantier" instituţional - legislativ pe baze solide, cu o abordare inclusivă şi transparentă faţă de societate, cu obiectivul de a elimina toate incoerenţele acumulate în ultimii ani în legislaţia penală prin intervenţii necorelate asupra reglementărilor, de a complini toate lipsurile constatate, de a adapta legislaţia penală la nevoile prezente şi de perspectivă de protejare a cetăţenilor şi valorilor democratice ale societăţii.

* Sectorul public abundă de formate de lucru "cu eficienţă dubitabilă, care nu ating rezultate palpabile şi nu intenţionăm să adăugăm unul în plus acestui tablou, atelierul de lucru ce va fi organizat de Ministerul Justiţiei va fi orientat pragmatic spre eficienţă aplicată şi va desfăşura o activitate efectivă şi regulată, cu ţeluri bine definite şi un calendar asumat". Intenţia asumată este de a purta acest dialog lucrativ la cel mai înalt nivel de profesionalism, cu accent pe vulnerabilităţile identificate, tendinţele înregistrate în jurisprudenţă şi ultimele evoluţii înregistrate în criminologie şi victimologie, pentru a putea identifica cele mai bune soluţii tehnice.

* Acest demers se înscrie în logica punctelor importante marcate în anul 2022 în procesul de reformare a Justiţiei, care trebuie continuate de o manieră coerentă, iar sistemul să fie periodic adaptat provocărilor punctuale sau structurale întâmpinate. Considerăm că experienţa noastră recentă, ce a determinat inclusiv înregistrarea unui bilanţ pozitiv pentru Justiţia română în plan european, poate fi catalizată pentru atingerea unor reforme suplimentare de substanţă pentru sistemul judiciar.

* Încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană nu este un punct de final al şantierului Justiţiei, ci unul în care trebuie lansat un şantier mai amplu, cu multiple secţiuni şi ateliere, pe lângă cel al politicii şi legislaţiei penale, cum este cel de faţă.

* Reconstrucţia instituţională, inclusiv sub aspectul arhitecturii sistemului judiciar, plecând de la extraordinara provocare a deficitului de judecători, procurori, grefieri, executori şi agenţi de probaţiune, va face obiectului unui alt asemenea atelier, despre care Ministerul Justiţiei în curând.

* Grupul de lucru lansat în prezent va trebui să analizeze sistematic politica penală a statului în raport cu ultimele riscuri şi ameninţări identificate, pentru a preveni şi ameliora consecinţele suportate de cetăţean. Potrivit Ministerului Justiţiei, atelierul va reprezenta un moment prielnic pentru a discuta provocările determinate de fenomenul corupţiei, criminalităţii organizate, traficului de persoane, traficului de droguri sau infracţionalităţii de mediu, dar şi a altor fenomene infracţionale care au potenţial de cronicizare. Se impune, de asemenea, o abordare strategică de combatere a infracţionalităţii economico-financiare sau a fenomenelor infracţionale care au loc în mediul informatic, mai ales a pornografiei infantile. Nu în ultimul rând, "discursurile polarizante şi propaganda, atât de prezente în spaţiul public, au dus la acutizarea infracţiunilor motivate de ură şi discriminare, iar noi avem datoria să răspundem acestor evoluţii".

* Tot din această perspectivă, se va evalua, "cu onestitate", modul în care funcţionează sistemul de competenţe privind efectuarea urmăririi penale instituit prin desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie.

Comunicatul Ministerului Justiţiei se încheie cu o anexă, care conţine lista legilor ce vor intra în dezbatere publică, dar şi rapoarte, strategii, doctrine şi jurisprudenţa cu privire la aceste legi. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)