Avocatul Poporului propune modificarea definiţiei accidentului de muncă şi informarea viitorului angajat cu privire la riscurile locului de muncă, a declarat joi adjunctul AP Ecaterina Mirea.

"Am vizat mai multe modificări, atât legislative, cât şi administrative, şi am avut în vedere în primul rând schimbarea definiţiei accidentului de muncă, (...) informarea viitorului angajat cu privire la riscurile pe care le implică locul de muncă, dat fiind faptul că în acest moment Codul Muncii nu prevede o astfel de obligaţie. (...) Am venit şi cu propuneri vizavi de completarea acelui formular de concediu medical. În acest moment avem un cod obişnuit de boală, în loc să fie un cod de traseu sau de accident de muncă", a susţinut Ecaterina Mirea, joi, cu prilejul lansării raportului special al Avocatului Poporului privind securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor.

Conform raportului, modificarea privind definiţia accidentului de muncă vizează înlocuirea de prevederi din Legea nr. 319/2006 cu formularea "accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi calendaristică", faţă de termenul din prezent de trei zile.

Raportul mai propune, printre altele, introducerea în Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de muncă şi boli profesionale a conceptului de "bonus/malus" din legislaţia europeană/internaţională.

"În 2019 presa cumva a început să prezinte unele cazuri de accidente de muncă şi am constatat că în timp numărul acestora a crescut. În 2019 cred că am avut un singur caz, în 2021 au fost 15, iar în 2022 au fost 28. În prezent, până la această dată, avem deja 11. (...) până la acest moment deja avem înregistrate 11 sesizări din oficiu cu privire la accidente de muncă anul acesta", a spus Ecaterina Mirea.

În perioada supusă analizei raportului, respectiv 2020-iunie 2022, s-au înregistrat 10.030 de persoane accidentate. Cele mai frecvente accidente de muncă s-au întâmplat în timpul procesului de lucru, în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, pe durata deplasării de la serviciu la domiciliu şi invers.

Categoriile cele mai afectate, inclusiv sub aspectul bolilor profesionale, sunt: zona productivă (Argeş, Gorj), conducătorii auto (Bihor), muncitorii (Botoşani), construcţii şi producţie de bunuri în serie (Sibiu).

Categoriile de persoane asigurate care au suferit accidente de muncă s-au încadrat între vârsta 20-40 de ani, iar pentru boli profesionale între 50-60 de ani.

Sectoarele în care s-au înregistrat cele mai multe accidente de muncă au fost: comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor, construcţii de clădiri, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, industria alimentară.

În ceea ce priveşte bolile profesionale, în perioada 2020 - septembrie 2022 au fost înregistrate la Compartimentul de Medicină Muncii din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă 1.324 de boli profesionale (401 în 2020, 413 în 2021, 510 în 2022).

Din datele înregistrate în Registrul unic de accidente de muncă şi boli profesionale, în perioada ianuarie 2020 - august 2022, reies următoarele statistici: 2020 - 83 de persoane; 2021 - 72 de persoane; 2022 - 66 de persoane care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale şi au solicitat şi beneficiat de dispozitive medicale şi servicii medicale, în vederea recuperării capacităţii de muncă. AGERPRES/ (A - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)