Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a afirmat miercuri că dimensiunea şi gravitatea corupţiei majore, cu tendinţe endemice, pot periclita, prin impactul consecinţelor lor, unele elemente de siguranţă naţională.

Marina Enache a luat parte, marţi, la bilanţul pe anul 2022 al Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Rolul constituţional al Ministerului Public este în mod fundamental circumscris apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Constatăm că, în îndeplinirea acestui rol, Ministerul Public, împreună cu componentele sale specializate - DNA, DIICOT - şi-a exercitat în mod responsabil îndatoririle sale constituţionale şi legale privind apărarea ordinii de drept şi tragerea la răspundere penală a celor care încalcă legislaţia specifică, afectând sistemul valorilor esenţiale ale democraţiei statului de drept. În acest sens, scopul principal al activităţii acestei autorităţi este acela de asanare a societăţii româneşti prin diminuarea fenomenului de corupţie multiformă, de îmbunătăţire a climatului de integritate în societatea noastră, componente esenţiale ale unei conştiinţe juridice necesare calităţii unei democraţii funcţionale de tip occidental", a declarat Marian Enache.

El a subliniat că Ministerul Public, în activitatea sa specifică, are posibilitatea de a realiza "un veritabil test de proporţionalitate" între, pe de o parte, puterea de constrângere a autorităţii de stat şi, pe de altă parte, libertatea "inerentă" fiinţei umane, care, în sfera dreptului constituţional, rezidă în respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

"În pofida bunelor intenţii şi a profesionalismului, erori în activitatea oricărei instituţii pot exista întotdeauna. Conştienţi că nicio activitate umană nu este infailibilă, judecătorii Curţii Constituţionale se raportează la prevederile Constituţiei pentru a pronunţa decizii care să asigure protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor la standardele convenţiilor internaţionale şi ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acelaşi timp, soluţiile trebuie adaptate la necesităţile socio-economice printr-o interpretare evolutivă a dispoziţiilor constituţionale pentru a sprijini, din perspectivă constituţională, activitatea legală a instituţiilor statului în scopul îndeplinirii convergente a obiectivelor înscrise în art.148 din Constituţie", a menţionat preşedintele CCR.

Potrivit acestuia, societatea românească, în structura ei funcţională, nu este încă "o societate preponderent de cooperare", ci, mai degrabă, este o societate care conţine "multiple dezechilibre" ce necesită modelări şi reglaje de ordin structural şi funcţional, precum şi instituţii active pentru realizarea acestor intervenţii judiciare specializate.

"Dimensiunea şi gravitatea corupţiei majore, cu tendinţe endemice, pot periclita, prin impactul consecinţelor lor, unele elemente de siguranţă naţională, dar pot şi să producă, în ultimă analiză, chiar distrugerea coeziunii societăţii. Apreciem că, deşi competenţele şi procedurile noastre instituţionale sunt diferite şi specifice, ca finalitate, acţiunea autorităţilor şi instituţiilor trebuie să fie congruentă în îndeplinirea obiectivelor constituţional-legale. Aceste obiective comune ale instituţiilor statului român nu exclud, ci, dimpotrivă, impun o cooperare loială şi un schimb de încredere instituţională, cu păstrarea şi respectarea rolului, funcţiilor şi competenţelor distincte ale acestor autorităţi", a arătat Enache.

Preşedintele instanţei constituţionale a spus că este necesară cooperarea între instituţii, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prezenţa unor obiective de ţară.

"Avem, însă, nevoie de o mai bună cunoaştere şi de o parte şi de alta a problematicilor cu care se confruntă fiecare dintre instituţiile noastre, în scopul adoptării unor măsuri, soluţii şi decizii judicioase, care să asigure, în egală măsură, cerinţele securităţii juridice şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Cooperarea între instituţii este necesară cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prezenţa unor obiective de ţară, ale integrării în spaţiul comun euroatlantic şi european, în scopul creării unei societăţi europene a dreptului şi a cetăţenilor, a securităţii, libertăţii şi justiţiei. Creşterea complexităţii şi dezvoltării societăţii impune diversificarea mijloacelor şi a reglementărilor juridice, consolidarea competenţelor din sfera activităţii instituţiilor care au vocaţia legală de prevenire, contracarare şi sancţionare a faptelor antisociale de natură penală ce lezează valorile consacrate şi protejate de normele dreptului penal material şi procedural", a mai declarat Marian Enache.

Şeful Curţii Constituţionale a subliniat că recuperarea şi repararea prejudiciilor cauzate prin acte şi fapte penale rămân, pe de o parte, o preocupare permanentă de interes public şi social, iar, pe de altă parte, o obligaţie legală şi profesională a procurorilor şi judecătorilor specializaţi, îndrituiţi să acţioneze în această direcţie. AGERPRES/(A - autor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)