Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat câştig de cauză Consiliului Judeţean (CJ) Covasna în procesul intentat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care a solicitat anularea steagului judeţului.

Conducerea CJ Covasna a precizat că sentinţa este definitivă, prin urmare steagul va putea fi folosit în mod oficial.

"La data de 11 iunie 2015 a fost publicată Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea steagurilor proprii de către unităţile administrativ-teritoriale. Consiliul Judeţean Covasna a depus în acelaşi an documentaţia către MDRAP. (...) În cele din urmă, la data de 15 septembrie 2021, Hotărârea de Guvern nr. 989/2021 privind aprobarea modelului steagului Judeţului Covasna a fost publicată în Monitorul Oficial. Urmare a acestei hotărâri, s-a procedat la arborarea steagului oficial aprobat pe clădirile Consiliului Judeţean. La finalul anului 2021, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a depus la Curtea de Apel Braşov cererea de chemare în judecată a Guvernului României şi a Judeţului Covasna, prin care solicita anularea HG 989/2021 privind aprobarea modelului steagului Judeţului Covasna. Pe cale de consecinţă, Curtea de Apel a anulat hotărârea de guvern, sentinţă la care Judeţul Covasna şi Guvernul României au formulat recurs. În proces, a intrat ca intervenientă Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa. Prin decizia din data de 19 decembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile formulate de pârâţii Guvernul României şi UAT Judeţul Covasna şi a respins acţiunea ca neîntemeiată", se arată într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Steagul, dar şi stema judeţului Covasna au generat de-a lungul timpului numeroase dispute în plan local, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş considerând că acestea sunt reprezentative doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din populaţia judeţului.

Într-o adresă trimisă în urmă cu câţiva ani Academiei Române şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care conducerea Forumului solicita să nu dea aviz favorabil steagului judeţului Covasna, se menţiona, printre altele, că steagul aprobat de Consiliul Judeţean Covasna este "o variaţiune a aşa-zisului steag secuiesc", "inventat" în anul 2004 de Consiliul Naţional Secuiesc, ''o organizaţie neînregistrată legal, care militează pentru autonomia teritorială pe criterii etnice în cazul judeţelor Covasna şi Harghita".

Reprezentanţii Forumului Civic au concluzionat că stema reprodusă pe steag, care reprezintă un braţ armat ce ţine în mână o sabie pe care se află o inimă roşie, soarele, luna şi trei stele galbene pe un fond albastru şi auriu, este aproape similară cu fosta stemă a judeţului Haromszek (Trei Scaune), actualul Covasna, de pe vremea Imperiului austro-ungar, folosită şi în perioada interbelică.

Pe de altă parte, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a explicat că "braţul armat şi sabia amintesc de vitejia locuitorilor în luptele de apărare, inima semnifică bunătatea sufletească a locuitorilor, soarele şi semiluna sunt simboluri specifice zonei, iar cele trei stele alăturate fac referire la cele trei scaune din care s-a format judeţul".

Acesta a menţionat, totodată, că unele elemente heraldice din stema judeţului, cum ar fi braţul armat, se regăsesc pe blazoanele unor vechi familii româneşti din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Mălina Negrea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)