Ministerul Justiţiei a anunţat, vineri, priorităţile bugetului pentru anul viitor, printre acestea numărându-se dezvoltarea infrastructurii instanţelor şi facilitarea accesului la Justiţie pentru persoanele vulnerabile.

Ministerul Justiţiei va avea pentru anul 2023 un buget de 4,669 miliarde lei credite de angajament şi 2,946 miliarde lei credite bugetare.

Cu titlu de noutate, în temeiul prevederilor Legii 304/2022 privind organizarea judiciară, fondurile aferente cheltuielilor instanţelor judecătoreşti nu mai sunt incluse în bugetul Ministerului Justiţiei, fiind transferate în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De aici, a rezultat suplimentarea bugetului ICCJ cu suma de 2,521 miliarde lei.

"Bugetul alocat Justiţiei are o creştere în termeni reali de 7% faţă de anul 2022", precizează ministerul într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit comunicatului, fondurile alocate vor asigura resursele financiare pentru o bună administrare a Justiţiei ca serviciu public şi vor finanţa, punând un accent deosebit pe zona de investiţii, următoarele priorităţi strategice:

* Dezvoltarea infrastructurii instanţelor

Instanţele judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în 198 de sedii aflate în administrarea sistemului judiciar. Din perspectiva stării tehnice a sediilor, 119 sedii sunt considerate ca fiind într-o stare foarte bună şi bună, 46 într-o stare acceptabilă, iar 23 sunt într-o stare rea şi foarte rea.

"Dezvoltarea infrastructurii instanţelor urmează a fi realizată în perioada 2023 - 2026, prin intermediul mai multor programe active sau care urmează a fi pregătite: programe finanţate prin bugetul Ministerului Justiţiei, prin PNRR, prin bugetul Companiei Naţionale de Investiţii sau din fonduri externe rambursabile. În cadrul acestui program, este prevăzută finanţarea reabilitării şi/sau construirii a 50 de sedii de instanţă, aşa cum este menţionat şi în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025", arată Ministerul Justiţiei.

* Digitalizarea sistemului judiciar - Dosarul Electronic Naţional (DEN) şi Sistemul de management electronic al cauzelor (ECRIS V)

"Deoarece, în 2022, în instanţele judecătoreşti, se utilizează patru versiuni diferite de dosar electronic, Ministerul Justiţiei şi-a asumat implementarea unui Dosar electronic naţional, care va avea aceeaşi interfaţă şi aplicabilitate, începând de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi până la judecătorii. Implementarea Dosarului electronic naţional implică atât dezvoltări/modificări tehnice, cât şi modificări ale legislaţiei primare (Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală) şi ale legislaţiei secundare şi terţiare", menţionează ministerul.

Un sistem centralizat de management electronic al cauzelor este prevăzut a fi finanţat prin programul POCA (sistemul ECRIS V) şi operaţionalizat până la finalul anului 2025 (jalon PNRR).

* Facilitarea accesului la Justiţie

"Dreptul la asistenţă juridică gratuită este un drept fundamental prevăzut în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, având ca finalitate asigurarea accesului la Justiţie pentru cei care nu dispun de resurse suficiente. Din perspectiva funcţionării sistemului judiciar, asistenţa judiciară, ca suport al statului pentru a asigura dreptul la apărare, respectiv accesul la actul de Justiţie, îmbracă două forme ce sunt finanţate din acest program bugetar: asistenţa judiciară în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit Codului de procedură penală, şi asistenţa în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii", explică Ministerul Justiţiei.

* Consolidarea capacităţii de recuperare şi gestionare a activelor provenite din infracţiuni

"Programul vizează activitatea Ministerului Justiţiei, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), în domeniul identificării, administrării şi valorificării responsabile şi sustenabile a bunurilor indisponibilizate şi confiscate în timpul procesului penal, proces orientat spre prevenirea criminalităţii, reutilizarea activelor provenite din infracţiuni în scopuri sociale şi consolidarea instituţiilor dedicate luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii organizate. Activitatea ANABI este sprijinită prin implementarea a şase proiecte cu finanţare externă, cu un buget total de aproximativ 18,3 milioane lei", se precizează în comunicat.

Printre priorităţile Ministerului Justiţiei pentru anul 2023 se mai regăsesc şi simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerţului, consolidarea cadrului organizatoric şi funcţional în gestionarea cererilor privind cetăţenia română, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie pentru persoanele private de libertate, consolidarea sistemului de executare a măsurilor şi sancţiunilor neprivative de libertate, precum şi dezvoltarea sistemului de probaţiune. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)