Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de o cerere formulată de Traian Băsescu, prin care fostul preşedinte anunţă judecătorii că renunţă să conteste, printr-o cale extraordinară de atac, decizia instanţei prin care a fost declarat colaborator al fostei Securităţi comuniste.

"Ia act de cererea formulată de revizuentul Băsescu Traian privind renunţarea la judecata cererii de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 1736 din 23 martie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr.3160/2/2019. Definitivă", se arată în hotărârea judecătorilor.

În luna octombrie, Traian Băsescu formulase o cerere identică şi la Curtea de Apel Bucureşti.

Prin cele două cereri de revizuire, Traian Băsescu a încercat să obţină anularea hotărârii prin care a fost declarat colaborator al Securităţii comuniste.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, pe baza unor fapte, împrejurări sau probe descoperite după ce judecata a avut loc, se urmăreşte retractarea unei hotărâri judecătoreşti civile definitive sau irevocabile şi efectuarea unei noi judecăţi.

În luna martie, Instanţa supremă a decis definitiv că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu, cu numele de sursă "Petrov", a dat note informative care au dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

"Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice", susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.

"Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul", a spus, atunci, Băsescu.

Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate "căpitan Traian Băsescu".

"Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale", s-a apărat el.

Băsescu a menţionat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. El a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

"Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea", a explicat fostul şef al statului. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu)