Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut marţi ultimul termen în dosarul Hexi Pharma, în care doi directori ai companiei au fost condamnaţi în primă instanţă la pedepse cu închisoarea.

Preşedintele completului de judecată a anunţat că va pronunţa sentinţa în acest caz pe data de 5 ianuarie 2023.

Avocaţii au solicitat încetarea procesului penal pe motiv că faptele de care sunt acuzaţi cei doi directori inculpaţi în acest dosar, Flori Dinu şi Mihai Leva, s-au prescris, fiind necesară aplicarea în acest sens a deciziei Curţii Constituţionale.

Procurorul de şedinţă nu i-a contrazis pe avocaţi: "Justiţia trebuie să lucreze cu materialul Legiuitorului", iar magistraţii trebuie să respecte deciziile Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, Flori Dinu şi-a contrazis avocatul şi a susţinut că ea vrea să obţină achitarea.

Trebuie menţionat că pronunţarea sentinţei definitive în dosarul Hexi Pharma ar fi trebuit dată de Curtea de Apel Bucureşti în urmă cu doi ani, însă judecătorii au repus cauza pe rol în noiembrie 2020. Procesul a fost apoi tergiversat în aşteptarea unei expertize, care nu a adus nimic nou în dosar.

Dosarul se află în faza de apel, după ce Tribunalul Bucureşti a condamnat-o, în ianuarie 2019, pe Flori Dinu, directorul general al companiei Hexi Pharma, la 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar, Mihai Leva, şef de producţie al firmei, a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

De asemenea, compania a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.

Conform deciziei tribunalului, Hexi Pharma trebuie să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziţionate de sute de spitale din ţară.

Astfel, compania a fost obligată să plătească 89 milioane lei (82 milioane lei şi 1,5 milioane euro) către 128 de spitale, constituite părţi civile în dosar.

În plus, instanţa a decis confiscarea sumei de 36 milioane lei de la Hexi Parma, obţinute de la 205 spitale de stat şi private din ţară, care nu s-au constituit părţi civile în dosar.

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Parchetul mai arăta că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)