Instanţa supremă: Decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv; mii de dosare de corupţie s-ar putea închide
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marţi că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv.
Mai multe instanţe din ţară au solicitat Înaltei Curţi să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.
Instanţa supremă a hotărât marţi că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv:
* "Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului "mitior lex" prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
* Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii".
Surse judiciare au explicat pentru AGERPRES că această decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.
Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.
Unele instanţe au suspendat procesele în aşteptarea unei lămuriri de la Instanţa supremă, altele au trecut însă direct la aplicarea deciziei CCR şi au dispus încetarea unor procese de corupţie.
Curtea de Apel Bucureşti a fost prima instanţă care a sesizat ÎCCJ în legătură cu această chestiune, urmată apoi de alte instanţe.
În sesizarea trimisă la ÎCCJ, magistraţii de la CAB apreciau că există trei ipoteze de luat în calcul:
* De la data de 25.06.2018 până la data de 30.06.2022, data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022, în materie penală nu a funcţionat, din punct de vedere legal, întreruperea cursului termenelor de prescripţie a răspunderii penale. Soluţia are ca premisă natură substanţială a instituţiei prescripţiei răspunderii penale, având ca efect înlăturarea răspunderii penale, adică imposibilitatea (excluderea) aplicării pedepselor şi a luării măsurilor educative sau de siguranţă. Prescripţia răspunderii penale este o instituţie de drept penal substanţial, în totalitate. Ca urmare, normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de proceduri sunt norne de drept substanţial, deoarece afectează termenul şi, implicit, prescripţia răspunderii penale.
* Normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept procesual supuse principiului "tempus regit actum", iar actele procesuale întocmite de către organele judiciare înainte de data de 25.06.2018 rămân valabile ca acte întreruptive de prescripţie a răspunderii penale. Ulterior îndeplinirii actului de procedură încep şi curge un nou termen de prescripţie. Actele întreruptive de prescripţie trebuie întotdeauna luate în considerare numai în raport cu legea sub imperiul căreia s-au produs.
* Distinct de ipotezele menţionate mai sus, Curtea de Apel Bucureşti aprecia că se mai poate decela încă o ipoteză. Deşi prescripţia este în totalitate o instituţie de drept substanţial (inclusiv întreruperea), art. 155 alin.1 Cod penal, incomplet temporar în perioada 25.06.2018 - 30.05.2022, ca urmare a deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, nu întruneşte condiţiile unei legi penale mai favorabile, în sensul art.5 Cod penal, deoarece nu a fost legiferat în sensul înlăturării prescripţiei special.
"Cu alte cuvinte, în situaţia de faţă, avem de-a face cu o succesiune aparentă de legi penale. O succesiune reală de legi apare atunci când intervin două sau mai multe legi care reglementează în mod diferit norma de incriminare, sau o normă de drept substanţial. Norma de drept substanţial rămasă în vigoare după decizia nr.297/2018 a CCR nu reglementează în mod diferit instituţia prescripţiei răspunderii penale, ci a rămas incompletă, nefuncţională şi reprezintă un caz de inaplicabilitate a legii penale. În general, aplicarea principiului legii penale mai favorabile este rezultatul voinţei legiuitorului, ca urmare a schimbării la un moment dat a politicii penale a statului. Pentru a fi incident art. 5 Cod penal, trebuia să intervină o lege nouă care să suprime prescripţia, să mărească ori să micşoreze termenele de prescripţie, să modifice regimul prescripţiei sub aspectul începutului prescripţiei, cauzelor de suspendare sau de întrerupere", spuneau judecătorii de la CAB.
În opinia magistraţilor de la CAB, decizia Curţii Constituţionale nu întruneşte condiţiile unei legi penale mai favorabile şi, astfel, nu poate să fie aplicată retroactiv.
"În cazul de faţă, există o singură lege care a fost sancţionată în aspectele ei de drept substanţial, fiind lipsită de aplicabilitate pentru o perioadă determinată de timp. Decizia nr.297/2018 nu are efect de abrogare a art. 155 alin.1 Cod penal şi nici nu îl reconfigurează. Astfel, decizia menţionată nu a creat drept pozitiv, ca de exemplu în cazul art. 35 alin.1 Cod penal, iar pasivitatea legiuitorului nu poate transforma norma rămasă în vigoare în drept pozitiv. În concluzie, o lege, care nu conţine toate elementele pentru a funcţiona eficient, nu poate să se întoarcă în trecut sau să ultraactiveze tocmai în vederea aplicării ei. Dacă s-ar aprecia altfel, nu s-ar aplica norma incompletă, ci doar s-ar înlătura efectele juridice generate de alte legi într-adevăr aplicabile", este concluzia CAB. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UPDATE Dominic Fritz pierde definitiv procesul cu ANI prin care a fost declarat în conflict de interese
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese. În iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edi
Ciucu - acuzat că a primit mită constând în servicii de publicitate și consultanță în campania electorală
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, este acuzat de DNA că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.
Tabăra anti-Bolojan obține în instanță suspendarea deciziilor PNL de sancționare a parlamentarilor care ar vota Guvernul Veștea
Tribunalul Ilfov a decis joi suspendarea deciziile luate în Biroul Politic Național al PNL din 15 iunie privind sancționare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. 'Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al P
Ciprian Ciucu, plasat sub control judiciar de DNA (surse)
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat joi sub control judiciar de procurorii DNA, într-un dosar în care este acuzat de luare de mită, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES. Ciucu a fost chemat în calitate de suspect și a stat în sediul DNA aproximativ trei ore. La ieșirea din sediul DNA,
Ciucu: Sunt nevinovat, am văzut învinuirile care mi se aduc; o să am o tinichea de coadă
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat joi, după ce a fost audiat de procurorii DNA, că este nevinovat și că dorește să-și ducă mandatul de la Primăria Generală până la capăt. 'Nu am nimic de ascuns. Sunt încrezător că acest proces va scoate adevărul la iveală. Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. Ei (pr
Harghita: 32 de cazuri de dispariție au fost sesizate la IPJ în primele cinci luni; toți minorii au fost găsiți
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Harghita a înregistrat, în perioada 1 ianuarie - 31 mai, un număr de 32 de sesizări privind persoane dispărute, majoritatea având la bază plecări voluntare de la domiciliu, reședință sau din alte locuri unde persoanele se aflau legal. Informațiile au fost prezentate, joi, de șeful IPJ Harghita, comisaru
Ciprian Ciucu a ajuns la DNA
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a ajuns joi la sediul Direcției Naționale Anticorupție, unde a fost citat pentru audieri într-un dosar de corupție. La intrarea în sediul DNA, Ciucu nu a dorit să facă declarații presei. Conform unor surse judiciare, Ciprian Ciucu a fost chemat la DNA pentru a i se aduce
CCR amână cu o lună sesizarea lui Grindeanu în legătură cu OUG privind Programul SAFE
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat joi, pentru 15 iulie, o decizie în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvernul Bolojan, declanșat prin emiterea ordonanței de urgență privind Programul SAFE de înzestrare a arm
Ciprian Ciucu, chemat la DNA într-un dosar de corupție (surse)
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost chemat joi la DNA, pentru a i se aduce la cunoștință că are calitatea de suspect într-un dosar de luare de mită, au declarat surse judiciare, pentru AGERPRES. Conform surselor citate, Ciucu este suspectat că ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație pe vremea când era prim
Declic dă în judecată CSM pentru întocmirea de 'liste negre' cu jurnaliști și ONG-uri
Comunitatea Declic a anunțat joi că va acționa în instanță Consiliul Superior al Magistraturii pentru întocmirea de 'liste negre' cu jurnaliști independenți și reprezentanți ai societății civile. 'Comunitatea Declic dă în judecată CSM și contestă oficial în instanță raportul Secției pentru judecători, prin c
Curtea de Apel din Paris dispune predarea lui Paul de România; decizia nu e definitivă
Curtea de Apel din Paris a dispus, joi, predarea către autoritățile române a lui Paul de România, care are de executat o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare cu executare, primită în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. 'Astăzi, 18 iunie, Curtea de Apel Paris a dispus predarea imed
Arme albe găsite la clanurile Ștoacă și Toboșarii: cuțite, săbii, cozi de topor, sticle cu benzină
Anchetatorii au confiscat un adevărat arsenal de la membrii clanurilor Ștoacă și Toboșarii, constând în cuțite, săbii, cozi de topor, spray-uri lacrimogene, sticle cu benzină. Miercuri, polițiștii de la Serviciul Grupuri Infracționale Violente au efectuat 21 de percheziții domiciliare, într-un dosar penal având ca obiec
CCR rediscută sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua o decizie joi în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Înalta Curte s-ar putea pronunța în procesul în care Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese
Înalta Curte de Casație și Justiție s-ar putea pronunța joi în procesul în care primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, liderul USR, are o decizie în primă instanță prin care a fost declarat în conflict de interese. Procesul se află în faza de recurs, depus de Dominic Fritz împotriva unei deciz
Patru polițiști de la Rutieră, acuzați că luau mită de la conducători auto
Patru agenți de poliție de la Brigada Rutieră a Capitalei sunt cercetați de Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru luare de mită și abuz în serviciu, fiind acuzați că au luat în mai multe rânduri bani de la șoferi, pentru a nu-i sancționa în urma unor abateri săvârșite în trafic. Conform Parchetului, î