Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind organizarea judiciară, care abrogă vechea reglementare în domeniu - Legea nr. 304/2004.

S-au înregistrat 179 de voturi "pentru", 76 "împotrivă" şi patru abţineri.

În cadrul dezbaterilor, deputatul AUR Sorin Muncaciu a susţinut că legea este adoptată "pe repede înainte". El a precizat că AUR a preluat mai multe amendamente importante ale CSM în comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei.

"Această lege are anumite chestiuni importante din punct de vedere democratic. În primul rând, Ministerul Justiţiei a încercat să concentreze puterea în mâna secţiilor de departament. Acest lucru nu este în cutuma democratică. Pe de altă parte, au fost amendamente, mai ales din partea USR, care încercau să concentreze puterea în Plenul CSM. Deci, această lege a fost dată pe repede înainte şi nu cred că o societate civilizată trebuie să forţeze pe repede înainte o asemenea lege de o asemenea importanţă", a arătat Muncaciu.

Proiectul de lege a fost criticat şi de deputatul USR Stelian Ion, care l-a calificat ca fiind un proiect "al legilor securităţii naţionale" şi a susţinut că cei care au votat pentru "pun Justiţia sub papuc".

În opinia sa, cei care au votat proiectul "îşi doresc o Justiţie strâmbă, incoretă, pentru că nu le convine o Justiţie puternică şi independentă". "Cum asiguraţi această oligarhizare a Justiţiei? Prin nişte instrumente pe cere le daţi la îndemâna persoanelor numite politic. (...) Aţi votat pentru oligarhizarea Justiţiei, în acord cu dorinţa preşedintelui. (...) Şi-a pierdut de mult credibilitatea preşedintele Klaus Iohannis, care nu are nevoie de o Justiţie care să analizeze toate licitaţiile pe bani mulţi, de cumpărare de BMW-uri, toate plagiatele şi toate faptele care ar putea să facă obiectul unor analize serioase. (...) Se pare că nu vreţi să se ridice MCV-ul şi toate vorbele pe care le rostiţi sunt rezultatul ipocriziei voastre", a afirmat deputatul USR.

Potrivit unui amendament, hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată.

De asemenea, configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.

Fără a aduce atingere dispoziţiilor prevăzute de proiect, la nivelul instanţelor judecătoreşti se implementează, în condiţiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Naţional, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei.

La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, poate aproba ori, în cazurile prevăzute de lege, aprobă înfiinţarea de completuri specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, precum şi de volumul de activitate al fiecărei secţii, prevede un alt amendament.

În mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil, Colegiul de conducere, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secţii, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secţii decât cea penală, desemnaţi cu acordul acestora, iar în lipsa acordului prin tragere la sorţi, mai prevede proiectul.

Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.

Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, doi vicepreşedinţi şi Colegiul de conducere.
Colegiul de conducere hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei stabilite de lege în competenţa acestuia.

Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară în prezenţa a cel puţin şapte dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este decisiv în caz de paritate de voturi.

Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs. Concursul se organizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, mai prevede un amendament al proiectului.

Ordinul de revocare emis de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate fi atacat de procurorul vizat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile prevăzute de lege. Hotărârea pronunţată este definitivă.

Procurorul militar-şef secţie sau, după caz, procurorul militar şef-serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator terţiar de credite pentru Parchetele militare.

Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile legii, cu acordul lor, cu avizul Consiliului ştiinţific al INM. Statutul personalului de instruire se adoptă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului Naţional al Magistraturii, cu avizul Consiliului ştiinţific.

Proiectul mai prevede că asistenţii judiciari sunt incluşi în programele de formare profesională continuă ale Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de specificul activităţii acestora.

Ministerul Justiţiei, prin compartimentul de specialitate informatică, stabileşte normele privind avizarea şi autorizarea, sub aspect tehnic şi al securităţii tehnologiei informaţiei, a soluţiilor informatice dezvoltate de specialiştii IT din cadrul instanţelor judecătoreşti.

Toate hotărârile adoptate de colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi Parchetelor până la data intrării în vigoare a prezentei legi, referitoare la problemele generale de conducere a instanţei sau Parchetului, inclusiv hotărârile colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti având ca obiect compunerea completurilor de judecată pe anul în curs, rămân aplicabile.

Dispoziţiile prezentei legi privind implementarea Dosarului Electronic Naţional la nivelul instanţelor judecătoreşti se aplică de la 1 ianuarie 2024, mai prevede un amendament.

Camera Deputaţilor este prima cameră legislativă sesizată, Senatul fiind forul decizional. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)