Parchetul Capitalei a inaugurat, luni, o cameră specială dotată cu tehnologie de ultimă generaţie de transcriere şi înregistrare audio-video, unde minorii - martori sau victime ale abuzurilor sexuale - sunt audiaţi într-un mediu prietenos şi profesionist, fără să aibă contact cu celelalte părţi implicate în anchetă, respectiv agresorii şi avocaţii acestora.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost prima unitate de parchet care a beneficiat de o infrastructură de audiere dedicată copiilor, spaţiul destinat audierii minorilor fiind amenajat, în 2016, alături de alte două în ţară, la DGASPC Cluj şi Dolj, în cadrul proiectului AUDIS implementat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC).

După utilizarea cu succes a acestei infrastructuri, s-a impus extinderea şi dotarea cu noile tehnologii a camerei de audiere pentru copii de la Parchetul Capitalei, pentru a îmbunătăţi performanţa echipei de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a Parchetelor de Sector.

"Există o cameră special amenajată, unde are loc interacţiunea cu copilul, respectiv audierea, care reprezintă procedeul probator prin care încercăm să obţinem de la copil probe pe care le vom folosi în cauza penală. În principiu, tehnica de audiere pe care o folosim noi recomandă ca în camera de audiere să fie doar copilul şi cel care ia declaraţia. Pot fi situaţii specifice în care copilul poate fi asistat de un părinte sau de o persoană care îi poate acorda sprijin emoţional. Mai există o cameră tehnică, unde pot sta avocatul copilului, avocatul persoanei acuzate, persoane care participă la investigaţie, observatori. Tot ce se întâmplă în camera de audiere este proiectat pe un ecran şi înregistrat. Tot ce spune copilul este transcris întocmai şi folosit în dosarul penal. Camerele video sunt deja montate. În camera de audiere totul este atât de bine integrat şi disimulat, încât copilul nu observă. Dar totul este transparent în audierea copilului, mai ales în cazul copilului mai mare. Se procedează la o transparenţă totală, copilului nu îi este ascuns că este înregistrat audio-video", a declarat procurorul Marian Truşcă, care coordonează un grup de procurori de la Parchetul Capitalei, specializat în investigarea abuzurilor sexuale cu victime minore.

Bogdan Staicu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, susţine că prezentarea acestei camere publicului are ca scop încurajarea persoanelor care au cunoştinţe despre săvârşirea unor agresiuni sexuale contra copiilor să anunţe autorităţile.

"Această categorie a abuzurilor sexuale comise împotriva minorilor este o categorie în care sesizările formulate către organele de urmărire penale sunt mult mai puţine în comparaţie cu faptele care se petrec în realitate. Drept urmare, dorim să oferim un nou element care să fie luat în considerare de persoanele care au cunoştinţă de săvârşirea unor asemenea fapte, pentru că există o reticenţă în această privinţă, pentru a nu expune minorul - victimă a unui abuz sexual - la alte consecinţe. Prin aceste camere de audiere, minorii sunt protejaţi emoţional. Sunt folosite metode ştiinţifice la audieri pentru aflarea adevărului, iar procurorii şi poliţiştii sunt specializaţi în instrumentarea acestor cauze penale. La PTB şi parchetele de sector există procurori anume desemnaţi să instrumenteze acest tip de cauze, existând un grup de lucru coordonat de procurorul Marian Truşcă", a subliniat şeful Parchetului Capitalei.

Iniţiatorul acestui proiect, Mihaela Chiper, preşedinte al Asociaţiei pentru Victimele Infracţiunilor Sexuale, afirmă că dotarea unei astfel de camere costă în jur de 20.000 de euro, banii fiind strânşi din donaţii şi sponsorizări.

"Am încercat să aducem aici softuri de ultimă generaţie, care să ajute inclusiv la transcrierea declaraţiilor pe care copiii le fac. Sunt echipamente care redau extrem de fidel atât imaginea, cât şi sunetul acelei discuţii, pentru că tot ce se înregistrează poate fi folosit la efectuarea de expertize judiciare, care sunt extrem de relevante", mai spune Chiper. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Mai multe fotografii per AGERPRES FOTO