Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 21 septembrie sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, au precizat, luni, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

USR a anunţat, luni, că a sesizat Curtea Constituţională cu privire la legea avertizorilor de integritate, apreciind că, "în forma impusă de Coaliţia PSD-PNL-UDMR, slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR".

În sesizarea către CCR, sunt invocate patru argumente de neconstituţionalitate, printre care încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană şi lipsa de claritate şi predictibilitate a unor prevederi, conform unui comunicat de presă al formaţiunii.

Astfel, USR consideră că legea avertizorilor de integritate, în forma adoptată de majoritatea PSD-PNL-UDMR, contravine chiar Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune (Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii). Concret, Directiva UE interzice ca prin transpunerea sa în legislaţia internă să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Or, legea PSD-PNL-UDMR exact asta face, scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli, arată USR.

În ceea ce priveşte lipsa de claritate, precizie şi predictibilitate a legii adoptate zilele trecute, observaţii şi recomandări în acest sens a formulat şi Consiliul Legislativ, doar că ele au fost ignorate de partidele aflate la putere, adaugă USR. De exemplu, legea nu prevede concret, explicit, clar şi previzibil la art. 1 alin. (4) ce dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor.

"În acest sens, în raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război. Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor", argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.

De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din Constituţia României, referitoare la teoria "dreptului câştigat", dat fiind că prin forma impusă de Coaliţia PSD-PNL este diminuată protecţia oferită avertizorilor de integritate sub nivelul actual, conferit de Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

Nu în ultimul rând, în sesizarea USR este invocată încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor, Coaliţia PSD-PNL a adoptat "numeroase amendamente care au denaturat semnificativ consimţământul exprimat de Senat cu privire la adoptarea respectivului act". Printre modificările semnificative aduse de deputaţii Coaliţiei sărăciei se numără eliminarea raportărilor anonime, scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor şi impunerea unui termen minim între momentul raportării şi divulgarea publică, se arată în sesizare.

Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, proiectul privind protecţia avertizorilor în interes public, care vizează persoanele care raportează încălcări ale legii.

Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Proiectul vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Raportările se înscriu într-un registru, în format electronic, şi vor conţine cel puţin: numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorităţi, instituţii publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum şi, după caz, probele în susţinerea raportării, data şi semnătura, după caz.

Autorităţile, instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public, de drept privat păstrează evidenţa tuturor raportărilor primite cu respectarea cerinţelor privind confidenţialitatea. Raportările se păstrează 2 ani, apoi se distrug. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)