Curtea Constituţională a României a motivat decizia de neconstituţionalitate privind legea de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari prin faptul că s-a acţionat cu "impetuozitate" şi "grabă", deşi nu se ceruse dezbatere în procedură de urgenţă, subliniind că regulile clare stabilite în privinţa procedurii legislative constituie o garanţie împotriva abuzului de putere al majorităţii.

CCR a publicat vineri motivarea deciziei din 5 mai prin care a stabilit că este neconstituţională Legea de eliminare a pensiilor speciale - Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Judecătorii constituţionali au admis excepţiile ridicate de foşti parlamentari de la toate formaţiunile politice, printre care Ion Iliescu, Gheorghe Funar, Mihăiţă Calimente, Viorica Cherecheş, Fekete Szabo Andras Levente în procese deschise în instanţe având ca obiect soluţionarea unor cereri de anulare a ordinelor de încetare a plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă reglementate în favoarea deputaţilor şi senatorilor.

În timpul dezbaterilor de la CCR, judecătorul Daniel Morar a părăsit sala de şedinţă şi a refuzat să mai participe la discuţii.

Curtea Constituţională explică în motivare că, în februarie 2021, plenul Parlamentului a dezbătut şi adoptat într-o singură zi legea de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari, fără ca dezbaterea să se facă în procedură de urgenţă în plenul Camerelor reunite.

"Prin urmare, se poate constata că, în condiţiile unei proceduri comune, o lege nu poate fi adoptată în termen de o zi, astfel cum s-a întâmplat în cauza de faţă. (...) Limitarea/restrângerea termenelor prevăzute de regulament afectează dezbaterea reală a iniţiativei legislative, fiind, astfel, aduse în discuţie aspecte referitoare la depunerea de amendamente, precum şi buna cunoaştere a conţinutului şi implicaţiilor legii votate. Scurtarea termenelor se poate realiza doar prin aprobarea procedurii de urgenţă. (...) În cauza de faţă, Curtea reţine că legea criticată nu a fost adoptată prin procedura de urgenţă. În ipoteza în care s-ar fi aprobat adoptarea acesteia prin procedura de urgenţă, desigur, termenele puteau fi mult comprimate. Cu alte cuvinte, legea a fost adoptată cu înlăturarea prevederilor regulamentare referitoare la modul în care se desfăşoară procedura generală/comună de adoptare a legilor din moment ce întreaga procedură a durat exact o singură zi", este una din concluziile CCR.

"Impetuozitatea şi graba cu care s-a acţionat (constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului în şedinţa din 17 februarie 2021, întocmirea raportului în paralel cu desfăşurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului, adoptarea legii în şedinţa din 17 februarie 2021) demonstrează cu prisosinţă faptul că procedura de adoptare a legii a fost una de urgenţă, fără să fi fost cerută/aprobată o astfel de procedură. (...) Stabilirea unor reguli clare în privinţa procedurii legislative, inclusiv la nivelul Legii fundamentale, şi respectarea regulilor astfel stabilite constituie o garanţie împotriva abuzului de putere al majorităţii parlamentare, aşadar, o garanţie a democraţiei", mai spune CCR.

În februarie 2021, Plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Parlamentul, instanţele sesizând CCR cu privire la neconstituţionalitatea Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)