Tribunalul Bucureşti a decis ca interceptările realizare de SRI să fie menţinute ca probe în dosarul în care sunt judecaţi reprezentanţii firmei Tel Drum - Petre Pitiş şi Mircea Vişan - pentru fraude cu fonduri europene.

La un termen anterior, inculpaţii din acest dosar au solicitat tribunalului eliminarea din materialul probator a interceptărilor realizate de SRI, invocând o decizie a Curţii Constituţionale din februarie 2022, prin care s-a stabilit că nu mai pot fi folosite ca probe mandatele de interceptare pe siguranţă naţională în dosarele de corupţie.

Judecătorii au stabilit că nu poate fi aplicată decizia CCR în acest dosar, deoarece instanţa a dat o hotărâre pe această cerere în ianuarie 2019, care este anterioară deciziei Curţii Constituţionale.

"Constată inaplicabilitatea în prezenta cauză a deciziei 55/2022 a CCR. Respinge solicitarea de excludere din materialul probator a mandatelor de supraveghere tehnică, respectiv a proceselor verbale de consemnare a activităţilor de supraveghere ce au decurs din punerea în executare a acestora, mandate emise de ICCJ în perioada 2010-2017, deoarece analiza legalităţii acestor mijloace de probă a fost tranşată prin încheierea de cameră preliminară din 11.01.2019, pronunţată în condiţiile art.346 Cod de procedură penală. Cu apel odată cu fondul", se arată în decizia tribunalului.

De menţionat că a devenit o practică obişnuită ca instanţele din România să dea soluţii de achitare în dosare de mare corupţie prin eliminarea ca probe a interceptărilor realizate de SRI, pe motiv că temeiul legal în baza căruia care au fost emise mandatele a fost declarat neconstituţional de CCR în anul 2017, iar infracţiunile cercetate în aceste dosare nu se referă la siguranţa naţională.

Compania Tel Drum, oamenii de afaceri Petre Pitiş şi Mircea Vişan, ca reprezentanţi ai companiei, au fost trimişi în judecată de DNA în decembrie 2017 pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată firma SC WFA Impex SRL, dar şi Ion Florian, reprezentant al WFA Impex SRL, şi Neda Florea, reprezentant al Tel Drum SA.

La DNA se află în anchetă o altă parte a dosarului Tel Drum, în care fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea este cercetat pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârşite în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Potrivit DNA, în anul 2015, Ministerul Fondurilor Europene a admis la contractare un proiect propus de Tel Drum în cadrul programului "Creşterea Competitivităţii Economice", finanţat din fonduri europene. În cadrul proiectului, Tel Drum SA urma să achiziţioneze o 'staţie mobilă de mixturi asfaltice pentru creşterea competitivităţii economice a SC Tel Drum SA'. Proiectul trebuia implementat până la data de 31 decembrie 2015.

Pe 2 septembrie 2015, Tel Drum SA a publicat pe site-ul www.fonduri-ue.ro anunţul de achiziţie de bunuri (staţia mobilă), iar în urma derulării etapelor din procedura de atribuire a contractului de furnizare bunuri, a fost declarată câştigătoare firma WFA Impex SRL. După depunerea cererii de rambursare în luna februarie 2016, beneficiarul Tel Drum SA a primit în cadrul proiectului suma nerambursabilă de 4.849.375 lei, sumă apropiată de valoarea maximă eligibilă, majoritatea, respectiv 4.170.462 lei, provenind din fonduri europene.

Procurorii susţin că reprezentanţii Tel Drum - Mircea Vişan, Petre Pitiş şi Neda Florea - şi reprezentantul WFA Impex SRL - Ion Florian - au încălcat, pe de o parte, regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare şi, pe de altă parte, au întocmit documente care atestau fapte şi împrejurări nereale (documente utilizate ulterior în obţinerea fondurilor nerambursabile).

Adică, au simulat procedura de atribuire, reprezentanţii Tel Drum SA fiind în realitate cei care au negociat preţul şi condiţiile achiziţiei utilajului de la firma furnizoare, în timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic în procedură (această societate nu avea nici experienţa şi nici capacitatea de a furniza utilajul), iar pe de altă parte au dat firmei WFA Impex SRL informaţiile privind derularea proiectului, condiţiile de participare şi documentaţia tehnică înainte de publicarea anunţului de cerere de oferte.

Prin aceasta a fost eliminat caracterul concurenţial al procedurii de atribuire şi au întocmit şi au depus declaraţii privind lipsa conflictului de interese între reprezentanţii beneficiarului şi ofertant, deşi WFA Impex SRL era într-o situaţie de afiliere cu Tel Drum SA, iar între Petre Pitiş, Neda Florea şi Ion Florian era atât o relaţie profesională, cât şi una personală, WFA Impex SRL funcţionând ca o societate satelit pentru Tel Drum SA.

Mai mult, arată DNA, aceştia ar fi mărit în mod nejustificat valoarea devizului general depus de WFA Impex SRL, Tel Drum SA fiind de acord să achite suma de 200.000 lei fără TVA pentru amenajarea terenului, deşi terenul era deja amenajat şi cimentat, suma de 560.000 lei pentru asistenţă pentru montaj (deşi acesta se făcea sub îndrumarea furnizorului principal şi cu muncitorii de la Tel Drum SA) şi suma de 871.840 lei pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute.

Ar fi întocmit procesele verbale cu privire la derularea procedurii de atribuire şi nota justificativă de atribuire cunoscând că procesul de atribuire este simulat şi că în cauză există un conflict de interese care ar fi dus la eliminarea ofertantului WFA Impex SRL din procedura de achiziţie (procesele verbale respective au fost utilizate ca documente justificative pentru cererea de rambursare) şi ar fi întocmit procesele verbale de predare-primire, recepţie şi punere în funcţiune, consemnând aspecte nereale în cuprinsul acestora, deşi la momentul întocmirii documentelor utilajul nu era complet montat şi nici nu era pus în funcţiune (procesele verbale au fost utilizate ca documente justificative pentru cererea de rambursare).

DNA precizează că Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.849.375 lei, reprezentând cheltuiala eligibilă nerambursabilă. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)