Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului penal - "o lege a fugarilor" - prin care se propune ca persoanele condamnate definitiv care nu se predau în 7 zile de la pronunţarea sentinţei să primească în plus o pedeapsă pentru evadare, de până la 3 ani.

Elena Udrea, Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir, Cristian Rizea, Marian Zlotea sau fostul deputat UDMR Olosz Gergely se află pe lista "fugarilor" care au reuşit să părăsească România înainte de a fi condamnaţi la închisoare pentru fapte de corupţie.

"Ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi 'fugari', Ministerul Justiţiei propune modificarea punctuală a Codului penal, pentru a întări funcţia de exemplaritate a pedepsei şi a apăra încrederea în Justiţie, printr-o 'lege a fugarilor'. Ca răspuns la numeroasele cazuri în care persoane faţă de care s-a dispus o pedeapsă definitivă privativă de libertate se sustrag executării pedepsei, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea şi completarea art. 285, alineatele 3, 4 şi 5, al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Prezentul proiect de lege nu vizează o deficienţă a Codului penal în forma sa în vigoare, ci reprezintă o modificare de politică penală în contextul criminologic prezent descris în continuare. Creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag executării pedepsei penale reflectă o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnaţi, sentimentul impunităţii şi mentalitate bazată pe lipsa de respect faţă de lege şi Justiţie", anunţă MJ într-un comunicat de presă.

Conform MJ, infracţiunea de evadare, prevăzută de Legea nr.286/2009 privind Codul penal, a fost concepută de legiuitor într-o perioadă în care fenomenul sustragerii de la executarea pedepsei după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive penale nu era răspândit, persoanele faţă de care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare la pedepse privative de libertate predându-se autorităţilor pentru executarea pedepselor în cvasitotalitatea cazurilor, aceasta fiind conduita obişnuită a celor condamnaţi.

"În contextul în care cazurile de sustragere de la executarea unei pedepse principale erau relativ izolate, au fost apreciate a fi suficiente mecanismele de cooperare judiciară internaţională în materie penală - fie că este vorba de cooperarea cu state membre ale UE (care se face pe baza legislaţiei unionale sau pe baze bilaterale), fie de cooperarea cu state terţe (caz în care sunt aplicabile convenţiile internaţionale în materie sau pe baze bilaterale), pentru a aborda situaţiile în care persoanele condamnate 'fugeau' de lege, sustrăgându-se autorităţilor de aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive penale", spune MJ.

Ministerul Justiţiei subliniază că aplicarea unor pedepse definitive de condamnare care, în unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnaţi, afectează funcţia de exemplaritate a pedepsei şi scade încrederea populaţiei în actul de justiţie şi respectul faţă de lege, toate acestea reprezentând un factor de risc de amplificare a fenomenului infracţional.

De asemenea, sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă şi o sfidare a autorităţii statului de a aplica legea şi a înfăptui Justiţia prin instanţele de judecata.

Proiectul de lege propune completarea art. 285 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, asimilând evadării şi fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliţie în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare.

Intervenţia propusă în ceea ce priveşte regimul sancţionator presupune faptul că pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.

Pentru a reglementa şi situaţia persoanelor condamnate definitiv anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, proiectul prevede, sub sancţiunea unei pedepse similare celei prevăzute de dispoziţiile Codului penal referitoare la evadare, un termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a legii, în care aceste persoane se pot preda Poliţiei.

Totodată, se reglementează obligaţia pentru structurile Ministerului Afacerilor Interne de a sesiza organele de urmărire penală competente să efectueze urmărirea penala cu privire la infracţiunile prevăzute de proiect.

Proiectul de lege este supus dezbaterii publice pentru un termen de 10 zile calendaristice şi ulterior avizării interministeriale din partea instituţiilor implicate în aplicarea viitoarei legi, dacă proiectul va fi adoptat, respectiv Ministerului Afacerilor Interne.

Proiectul nu intră în categoria celor pentru care este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă Ministerul Justiţiei a înştiinţat această instituţie cu privire la elaborarea proiectului de lege şi va solicita CSM un punct de vedere.

De asemenea, Ministerul Justiţiei va solicita un punct de vedere şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit proiectului pus în dezbatere de MJ, la articolul 285 din Codul penal, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (31), cu următorul cuprins: "(31) Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliţie în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare".

Articolul 285, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2), (3) lit. a) şi b) şi alin. (31), pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării".

La articolul 285, după alineatul (5) se introduce un alineat nou, alin. (6), cu următorul cuprins: "(6) Nu constituie infracţiunea prevăzută la alin. (31) fapta săvârşită de persoana care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa".

Art II din proiectul de lege prevede: "(1) Fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii dispuse printr-o hotărâre rămasă definitivă anterior intrării în vigoare a prezentei legi de a nu se preda organului de poliţie în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Nu constituie infracţiunea prevăzută la alin.(1) fapta săvârşită de persoana care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa". AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)