Ministerul Justiţiei a anunţat, miercuri, că a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pe perioada stării de alertă pentru instituţiile din domeniul justiţiei.

Potrivit unui comunicat al MJ transmis AGERPRES, proiectul are ca obiectiv valorificarea adaptată a unor măsuri legislative dovedite benefice pe perioada stării de alertă pentru simplificarea procedurilor judiciare şi extrajudiciare, realizarea drepturilor cetăţenilor şi persoanelor juridice şi instituţiile din domeniul justiţiei.

Ministerul subliniază că promovarea acestor măsuri normative nu urmăreşte prelungirea elementelor de regim juridic al stării de alertă.

Dimpotrivă, spune sursa citată, scopul proiectului de act normativ constă în conservarea, în fondul normativ comun, momentan pentru o durată determinată, a acestor inovaţii legislative testate pe durata stării de alertă şi a efectelor lor benefice, în perspectiva asigurării unei bune administrări a justiţiei.

"Revenirea la regimul juridic aplicabil în condiţii de normalitate, fără măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi fundamentale, nu împiedică, ci, dimpotrivă, implică şi valorizarea unora dintre măsurile legislative care transcend, în considerarea utilităţii şi actualităţii lor, regimul stării de alertă, inclusiv în scop preventiv", menţionează MJ.

Astfel, arată Ministerul, în urma analizării cadrului normativ aplicabil pe durata stării de alertă s-a evidenţiat faptul că măsurile legislative adoptate şi-au atins obiectivele, dovedindu-se benefice pentru bunul mers al justiţiei şi valorificarea drepturilor cetăţenilor, fluidizând procedurile şi simplificând căile de realizare a drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor şi persoanelor juridice.

Se estimează că măsurile normative în cauză pot facilita în continuare desfăşurarea mai uşoară şi mai rapidă a unor proceduri legale, cu impact pozitiv imediat asupra drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor şi companiilor.

Ministerul susţine că s-a apreciat necesară prezervarea unora dintre acestea şi ulterior încetării stării de alertă, valorificându-li-se utilitatea şi actualitatea practice prin introducerea lor în fondul legislativ comun sau, după caz, prin valorificarea lor adaptată.

Totodată, este avută în vedere verificarea, în continuare, a viabilităţii măsurilor care concură la digitalizarea actului de justiţie, urmărindu-se eventuala lor permanentizare, în forme adaptate în funcţie de rezultatele obţinute şi nevoile reieşite din aplicarea lor.

De asemenea, este necesară şi asigurarea unui interval temporal suficient de reflecţie activă care să asigure premisele unei revizuiri mai extinse a cadrului normativ în domeniul justiţiei, în vederea realizării extinderii procesului de digitalizare la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a adoptării şi a altor măsuri de modernizare a cadrului normativ în materie, inclusiv prin valorificarea experienţei legislative şi practice dobândite în perioada stării de alertă.

Conform proiectului, măsurile promovate de proiectul de lege vor fi aplicabile pentru o durată determinată (1 an).

În economia coordonatelor şi obiectivelor amintite, proiectul de lege cuprinde unele dispoziţii privind desfăşurarea în condiţii speciale a activităţii judiciare.

În materie procesual-civilă:

* desfăşurarea, când este posibil, cu acordul părţilor, a şedinţelor de judecată prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii;

* citaţia va cuprinde menţiunea că şedinţa de judecată se va desfăşura prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum şi modalitatea tehnică de acces şi de autentificare;

*când este cazul, părţile vor fi înştiinţate şi prin alte mijloace (de exemplu, telefonic sau prin e-mail) despre desfăşurarea şedinţei de judecată prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoştinţă;

*şi cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la şedinţa de judecată desfăşurată prin aceste mijloace, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;

*fixarea de către instanţă, ţinând seama de împrejurări, a unor termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeaşi zi;

*lista proceselor întocmită pentru fiecare şedinţă de judecată va cuprinde, de regulă, şi intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte (inclusiv, când este posibil, pentru primul termen de judecată), citaţia cuprinzând menţiunea corespunzătoare;

*comunicarea, când este posibil, a actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia;

*tot astfel, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum şi orice alte acte de procedură adresate instanţei, pentru care legea prevede condiţia formei scrise şi care nu se depun direct în şedinţă, se transmit prin mijloace electronice;

*înştiinţarea părţilor, când este posibil, prin mijloace moderne (de exemplu, telefonic sau prin prin e-mail) despre pronunţarea hotărârilor judecătoreşti prin modalităţile prevăzute de lege;

*transmiterea, când este posibil, prin grija instanţei, a şedinţelor de judecată publice în direct, prin mijloace audio video care garantează securitatea, integritatea şi calitatea transmisiunii, pe portalul instanţelor de judecată;

*majorarea la 50.000 lei a pragului valoric de aplicare a procedurii speciale privind cererile cu valoare redusă;

*comunicarea în cursul executării silite, când este posibil, a actelor de procedură în format electronic;

*instituirea îndatoririi instanţei de a veghea la desfăşurarea în condiţii optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale şi a celorlalte reguli aplicabile procesului civil;

În domeniul insolvenţei:

*se propune ca, pe o durată de 1 an de la intrarea în vigoare a legii, iniţierea procedurii insolvenţei să reprezinte o facultate, iar nu o obligaţie pentru debitorii ce au ajuns în încetare de plăţi, ceea ce le-ar permite acestora să evalueze posibile alternative de redresare a afacerii, fără a fi supuşi unei sancţiuni penale pentru întârzierea în îndeplinirea obligaţiei de a cere declararea insolvenţei;

*se propune majorarea cu 1 an a termenului iniţial de executare a planului de reorganizare, măsură care a fost apreciată ca utilă pe durata stării de alertă şi care ar asigura tranziţia către soluţia identică prevăzută de Proiectul de lege de transpunere a Directivei privind Restructurarea şi Insolvenţa - (UE)2019/1023, aprobat de Guvern şi aflat în dezbatere parlamentară, în măsura în care prezenta propunere de reglementare ar intra în vigoare anterior acestuia; în cazul în care legiuitorul, în procedura de adoptare a proiectului de lege de transpunere a directivei menţionate, va considera că nu este o soluţie ce s-ar impune a fi aplicată cu caracter permanent, prezenta propunere de reglementare prezintă în continuare efect util pentru operatorii economici aflaţi actualmente în dificultate financiară şi care, în contextul special al crizei generate de pandemia COVID-19, sunt obligaţi să conceapă, în acord cu creditorii lor, soluţii de redresare pentru a căror punere în executare este necesară o perioadă mai mare de timp.

În domeniul executării pedepselor, al măsurilor educative şi al altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:

*posibilitatea de executare, în anumite condiţii şi situaţii expres prevăzute, a măsurii de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta, prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio video;

*executarea măsurii de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea, cu respectarea anumitor măsuri de prevenţie şi siguranţă medicală care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune;

*posibilitatea de executare, în anumite condiţii şi situaţii expres prevăzute, a obligaţiei persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prin modalităţi de comunicare audio-video la distanţă;

*pentru corelare cu desfăşurarea unor măsuri de supraveghere prun mijloace audio sau audio-video, a fost prevăzut un temei legal pentru sesizarea instanţei de către consilierul de probaţiune atunci când constată nerespectarea măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor care revin persoanelor supravegheate în cadrul activităţilor desfăşurate prin mijloace audio sau audio-video;

*posibilitatea desfăşurării, în anumite condiţii şi situaţii expres prevăzute, a întrevederii sau întrevederilor dintre consilierul de probaţiune şi inculpaţii majori sau minori pentru care organele judiciare au solicitat realizarea referatelor ori rapoartelor de evaluare, prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio-video;

*posibilitatea dispunerii unor măsuri sanitare cu caracter preventiv în legătură cu executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, dacă va fi cazul, în vederea prevenirii îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2 şi a combaterii apariţiei unor viitoare focare de COVID - 19 în rândul persoanelor private de libertate.

Ministerul Justiţiei precizează că proiectul nu intră în categoria celor pentru care este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă a solicitat un punct de vedere al acestei instituţii.

Punctul de vedere transmis de Consiliul Superior al Magistraturii - Comisia nr.1 judecători - "Legislaţie şi cooperare interinstituţională" a fost favorabil, cu observaţii şi propuneri care au fost avute în vedere la finalizarea proiectului, menţionează MJ. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)