Trei asociaţii ale magistraţilor susţin că ministrul Justiţiei are o mentalitate "desuetă" şi a jignit un întreg corp profesional, prin afirmaţiile făcute recent de Cătălin Predoiu în cadrul unui interviu.

Într-un comunicat remis vineri, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie îl critică pe Cătălin Predoiu în legătură cu afirmaţiile acestuia din cuprinsul unui interviu acordat portalului juridice.ro: "Aş întreba pe fiecare magistrat care participă la conferinţe, ţine cursuri, dă interviuri, emite comunicate, câte dosare a soluţionat în ziua respectivă sau când recuperează acel timp pentru munca pe dosare concrete de justiţie".

În opinia celor trei asociaţii, prin această declaraţie ministrul Justiţiei desconsideră dreptul magistraţilor la asociere, dar şi dreptul judecătorilor şi procurorilor la formare profesională continuă, "jignind fără niciun fel de temei un întreg corp profesional şi pe reprezentanţii acestuia în cadrul asociaţiilor profesionale".

Cele trei asociaţii citează mai multe articole din Avizul Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, care confirmă rolul asociaţiilor de judecători în sprijinirea independenţei judiciare.

"Primul obiectiv al asociaţiei de judecători - cel de a asigura şi de a apăra independenţa sistemului judiciar - include, printre altele, apărarea judecătorilor şi a sistemului judiciar în faţa oricăror încălcări ale independenţei, solicitarea resurselor necesare şi a condiţiilor de muncă satisfăcătoare, încercarea de a obţine o remuneraţie adecvată şi securitate socială, respingerea criticilor şi a atacurilor injuste îndreptate împotriva sistemului judiciar şi a judecătorilor, precum şi stabilirea, promovarea şi implementarea unor standarde etice şi asigurarea nediscriminării şi a echilibrului de gen (...) Prin urmare, statele membre ar trebui să ofere un cadru care să permită judecătorilor să-şi exercite liber dreptul de a se asocia şi în interiorul căruia asociaţiile de judecători să poată lucra eficient pentru realizarea obiectivelor lor", afirmă sursa citată.

De asemenea, politicienii nu ar trebui să încerce să influenţeze judecătorii sau asociaţiile acestora pentru a sprijini interesele partidelor politice, prin ameninţări, acuzaţii nejustificate sau campanii media, prin asigurarea unor promovări profesionale sau beneficii pentru conducerea sau membrii asociaţiei sau prin orice alte mijloace.

"O astfel de mentalitate desuetă (cum o califică însuşi emitentul declaraţiilor) este specifică unor perioade pe care le credeam demult apuse, nu poate fi acceptată şi confirmă întru totul refuzul exprimat de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie de a purta orice fel de discuţii cu un om politic cu care nu împărtăşesc niciun fel de valori comune. Toată activitatea asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor este benevolă, neremunerată, realizată exclusiv în afara sarcinilor de serviciu, prin eforturi imense", spun asociaţiile magistraţilor.

Conform acestora, prin asemenea demersuri au fost obţinute dezlegări ale unor probleme esenţiale ale sistemului judiciar, prin hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, avizele Comisiei de la Veneţia, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni şi Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, precum şi rapoartele GRECO, esenţiale pentru statul de drept în România, dar pe care ministrul Justiţiei refuză să le ia în considerare.

"De asemenea, o parte dintre magistraţii care au luptat în ultimii ani pentru independenţa justiţiei şi principiile statului de drept s-au trezit cercetaţi disciplinar şi chiar propuşi pentru suspendare din funcţie de Inspecţia Judiciară pentru presupuse convorbiri private sau, după caz, comunicate ori interviuri publice, ceea ce face ca atitudinea actualului ministru al justiţiei să ridice şi mai mult nivelul de îngrijorare cu privire la modul in care se va putea asigura în viitor respectarea regulilor minimale ale unui stat democratic cu privire la exercitarea activă a intereselor profesionale în cadrul asociaţiilor, astfel cum este susţinută de rapoartele Comisiei Europene şi de hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului", consideră cele trei asociaţii. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)