Concluziile din Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), potrivit cărora efectele principiului supremaţiei dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru fără ca dispoziţiile interne, inclusiv cele de ordin constituţional, să poată împiedica acest lucru, şi potrivit cărora instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii a dreptului UE, presupun revizuirea Constituţiei în vigoare, a transmis, joi, Curtea Constituţională a României.

Precizarea vine în contextul în care CJUE a indicat, marţi, faptul că dreptul UE se opune aplicării unei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale în măsura în care aceasta, coroborată cu dispoziţiile naţionale în materie de prescripţie, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupţie, adăugând că supremaţia dreptului Uniunii impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept, în special fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.

Curtea Constituţională precizează, într-un comunicat transmis joi AGERPRES, că Hotărârea CJUE a antamat probleme punctuale referitoare la compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituirea completurilor specializate în materia infracţiunilor de corupţie la nivelul ICCJ, punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică şi competenţa Ministerului Public - Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.

"Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunităţi cu privire la faptele ce constituie infracţiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupţie şi nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracţiuni", menţionează sursa citată.

CCR subliniază faptul că, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt şi rămân general obligatorii.

"De altfel, şi CJUE recunoaşte, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremaţiei dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne, inclusiv cele de ordin constituţional să poată împiedica acest lucru, şi potrivit cărora instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii a dreptului UE, presupun revizuirea Constituţiei în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituţiei în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la iniţiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii şi în condiţiile prevăzute chiar în Constituţia României", se precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Preda)