Procurorii DNA şi ai Parchetului General au cerut, joi, pedepse maxime pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, judecaţi în dosarul "Colectiv".

Curtea de Apel Bucureşti a început vineri dezbaterile finale din dosarul "Colectiv", context în care procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximum prevăzut de lege" şi cu executare în cazul celor acuzaţi în acest caz.

Procurorul Parchetului General a declarat în faţa judecătorilor că şi după tragedia din Colectiv mulţi agenţi refuză să îşi ia autorizaţii pentru incendiu, doar afişează pe geam că nu au, dar anunţul nu îi exonerează de răspundere penală.

"Riscurile sunt şi mai mari. (...) Pot avea impresia că nu răspund penal pentru că victimele îşi asuma sa ardă de vii când intra într-o locaţie fără aviz. (...) Chiar dacă societate e marcată de tragedia din Colectiv, aceasta se poate întâmpla din nou oricând", a spus anchetatorul.

La rândul său, procurorul DNA a cerut instanţei aplicarea unor pedepse maxime şi cu executare, susţinând că "este inexplicabilă atitudinea blândă a instanţei de fond".

Anchetatorul a mai adăugat că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars,"şi nu vorbim de doi, ci de un cimitir".

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani.

Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)