Poliţia Română a operaţionalizat Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

"Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, joi, AGERPRES.

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale.

În Registru se ţine evidenţa următoarelor persoane:

* persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile anterior enumerate, de către organele române competente;

* persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de acest fel;

* persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

"Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal. Certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea", arată sursa citată.

Persoanele fizice interesate pot obţine propriul certificat de integritate comportamentală în aceleaşi condiţii în care se poate obţine certificatul de cazier judiciar, respectiv în baza unei cereri-tip, cu datele cu caracter personal completate şi motivată, depusă personal la orice unitate sau subunitate de poliţie în care funcţionează ghişeu de eliberare a certificatelor de cazier judiciar.

Solicitanţii vor putea depune cererea-tip completată în prealabil sau vor putea opta pentru tipărirea acesteia din sistemul informatic, de către personalul de la ghişeu, caz în care le va reveni doar obligaţia semnării documentului.

Certificatul de integritate comportamentală se poate solicita şi de către avocatul persoanei fizice, în baza împuternicirii avocaţiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 sau de către un alt împuternicit, pe baza unei procuri autentificate de către un notar public.

Certificatul de integritate comportamentală se eliberează în termen de cel mult 3 zile de la data solicitării şi este valabil 6 luni de la data eliberării.

"Certificatul de integritate comportamentală nu substituie certificatul de cazier judiciar, cele două documente având conţinut diferit. În certificatul de cazier judiciar se înscriu hotărârile judecătoreşti rămase definitive care produc efecte juridice, în timp ce în certificatul de integritate comportamentală se înscriu datele disponibile cu privire la săvârşirea infracţiunilor indicate de lege", precizează IGPR.

Copia de pe Registru este documentul eliberat autorităţilor române competente, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la persoanele verificate.

Organele de urmărire penală sau instanţele de judecată, precum şi instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie pot obţine copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care pot obţine copie de pe cazierul judiciar, respectiv în baza unei cereri care conţine datele cu caracter personal ale persoanei verificate şi care se adresează unităţii de poliţie în a cărei rază administrativ-teritorială s-a născut persoana fizică sau Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cazul persoanelor născute în străinătate.

Atât în certificatul de integritate comportamentală, cât şi în copia de pe Registru se înscriu toate datele existente în Registru cu privire la persoana în cauză.

"Subliniem faptul că, atât cererea pentru obţinerea certificatului de integritate comportamentală, cât şi cea pentru obţinerea copiei de pe Registru trebuie să respecte formatul stabilit prin Hotărârea nr. 127/2020, pentru stabilirea modelelor formularelor-tip folosite în activitatea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor", mai precizează IGPR.

În scopul prevăzut de Legea nr. 118/2019, persoana înscrisă în Registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, fără consimţământul acesteia.

Prevederile se aplică şi persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor din statele membre ale Uniunii Europene sau terţe, precum şi persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie, pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară, mijloacele de existenţă, persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic, unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă, adresa unde locuiesc şi modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia:

* de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuiesc în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit;

* de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabilesc locuinţa, pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.

Nerespectarea obligaţiilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)